https://arheo9tv.wordpress.com/2017/12/10/1980-11-9-15-martie-1980/ 

Duminică 9 martie 1980 au avut loc alegeri legislative (actualele „parlamentare”). „Trăiască victoria în alegeri a Frontului Democrației și Unității Socialiste!” era sloganul repetat non-stop înainte cu o lună de votare și încă o lună după simulacrul de alegeri. 

 


https://arheo9tv.wordpress.com/2017/12/10/1936-69-radio-universul-9-15-februarie-1936/

În această săptămână era în plină desfășurare Olimpiada de iarnă din Germania. Postul românesc de radio nu a reflectat acest eveniment, în schimb la posturile de radio germane erau frecvente reportajele de la  GarmischPartenkirchen. 

În paginile 3-4 informații despre telefoane mobile. Pentru moment erau amplasate la bordul unor automobile, dar inginerul Mastini se gândea la momentul în care va putea fi luat în buzunar. Vorbim de anul 1936 ! 

 


https://arheo9tv.wordpress.com/2017/12/10/1966-brosura-televizorului-grigorescu-vs-59/ 

Acest tip de televizor a făcut parte din copilăria mea, deoarece atunci când se strica „Orion”-ul nostru unguresc fugeam la vecinul care avea „Grigorescu” românesc. Și reciproca era valabilă, deoarece televizoarele cu lămpi îți făceau zile fripte când ți-era lumea mai dragă. Veșnicul meu coșmar era să nu mă lase televizorul în seara de Revelion ! Am cumpărat broșura din dorința de a revedea mira de reglaj, dar am fost plăcut surprins că broșura nu era una oarecare, ci era concepută de Fondul Plastic și Agenția de publicitate „Artis”, cu grafica lui Nicolae Nobilescu și fotografiile Lianei Grill. În toate paginile sunt prezenți Mihaela și Așchiuță, vedetele emisiunilor pentru copii din anii ’60.

 


https://arheo9tv.wordpress.com/2017/12/10/1980-10-2-8-martie-1980/ 

Pe copertă, o pictură de Natalia Tofan dedicată Zilei Femeii. 

 


https://arheo9tv.wordpress.com/2017/12/09/1936-68-radio-universul-2-8-februarie-1936/ 

 


https://arheo9tv.wordpress.com/2017/12/09/2007-538-138-s30-radio-romania-23-29-iulie-2007/ 

 


https://arheo9tv.wordpress.com/2017/12/03/1980-09-24-februarie-1-martie-1980/ 

 


https://arheo9tv.wordpress.com/2017/12/03/1936-67-radio-universul-26-ianuarie-1-februarie-1936/ 

În pagina 16 avem o scurtă știre despre progresele televiziunii în culori făcute de radio-tehnicianul american Leroy J. Leishman. 

 


https://arheo9tv.wordpress.com/2017/12/03/1984-epigrama-decembrie-1984/ 

1984 este anul în care revista Urzica lansează suplimentul (anual) dedicat în exclusivitate epigramelor.  Conform Urzica 11/1984, această broșură ar fi trebuit să apară în prima decadă din decembrie 1984. 

 


https://arheo9tv.wordpress.com/2017/12/02/1980-08-17-23-februarie-1980/ 

 


 

https://arheo9tv.wordpress.com/2017/12/02/1936-66-radio-universul-19-25-ianuarie-1936/ 

Continuă pe 2 pagini rubrica „Scandalul Radio-România”, cu subtitlurile „Postul național nu se aude, Postul național ne face de râs, Postul național nu e Național ! Iată ce ne scriu sute de cititori din toată țara”. M-a amuzat sesizarea unui student în medicină de a Chișinău (pagina 7): „În ceea ce privește programul ne vom declara mulțumiți abia atunci când se va păstra pe de o parte ordinea programului așa precum e publicată în revistă, iar pe de altă parte se va înlătura spicuirile acestea care alcătuiesc un adevărat miș-maș: o arie din Fidelio alături de de un Mai adă o litră și-un sifon”.

Acest număr conține programul pentru vineri, 24 ianuarie 1936, celebrată, ca și acum drept sărbătoare națională. Se observă străduința de a programa doar programe muzicale românești și prezența emisiunilor educaționale dedicate Zilei Unirii. La posturile germane, pe lângă emisiunea „Pentru tineretul hitlerist”, am descoperit luni, la 21.10 emisiunea de 60 minute „Din patria Führerului

 


https://arheo9tv.wordpress.com/2017/12/02/2007-537-137-s29-radio-romania-16-22-iulie-2007/ 

 


https://arheo9tv.wordpress.com/2017/12/01/1927-radio-roman-nr-36-38-aprilie-1927/ 

La data de 13 septembrie 1925 apare prima revistă de radiotehnică din România, sub frontispiciul „RADIO ROMÂN”. Inițial revista era condusă de Ion Dragu și Aurel Clococeanu, iar începând cu nr.11 (1925), director devine inginerul Nicolae Lupaș. În primul an se intitula „Publicație săptămânală pentru răspândirea telegrafiei și telefoniei fără fir în România”, dar în anul următor, 1926, au apărut doar 19 numere (17-35), începând cu numărul 24 s-a trecut la numere duble (24-25, 26-27), iar la sfârșitul anului ajungându-se la numere triple (33-34-35). Titulatura se modifică în „Publicație pentru răspândirea radiofoniei”. În 1927 au fost 2 sau 3 ediții (numere triple), pentru ca în aprilie 1928 să vorbim de ultima apariție (nr.45-47) .

Aveți în față un mini-almanah, spectaculos, zic eu, pentru nivelul anului 1927. El înglobează informații cât pentru cel puțin 3 apariții normale (de regulă, 16 pagini). Din cele 64 de pagini lipsesc, din păcate 4 pagini, cele din mijlocul revistei (33-36, posibil să fi conținut grila de programe a unor posturi europene ce se recepționau în România). Revista conține un fascicol integral de publicitate de 16 pagini (o hârtie bleu, calitate inferioară față de restul revistei), din care 8 pagini deschid publicația și altele 8 sunt la finalul revistei. Pe prima pagină, editorialul „Vom mai întârzia mult încă?” detaliază problemele puse de lansarea Societății naționale de Difuziune Radio-telefonică. În pagina următoare, secretarul Comisiei de Radiodifuziune, Adrian Dumitrescu-Bumbești aduce „O veste bună”, aceea de constituire a Societății de Radiodifuziune românească. A trebuit să treacă încă un an și jumătate până la prima transmisiune oficială a radioului național. După un articol destinat Centenarului Beethoven, avem detaliile primului proces în care un inginer din Galați, ofițer în rezervă și invalid de război, ce și-a instalat două sârme pentru recepția undelor radio, fără să primească autorizația necesară pe atunci, cu toate că a făcut demersurile obișnuite, a fost pasibil de închisoare de până la 6 luni, amendă și confiscarea instalației radio Din fericire, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a achitat și absolvit de orice vină pe temerarul radio-amator. Mai bine de jumătate din revistă este dedicate informațiilor tehnice, diverse scheme și schițe pentru receptoare de radio. Aflăm cum se învață Alfabetul Morse, prescurtările generale ale traficului internațional (în stilul prescurtărilor actuale ale grăbiților de pe Messenger). Sunt actualizate și informațiile utile celor ce doresc să obțină o autorizație pentru deținerea unui post receptor de radio. De pildă, primeau aviz nefavorabil persoanele cu reputație compromisă (din punct de vedere al Siguranței Statului). Tanti Varvara (vezi Stelian Tănase) avea și atunci un cuvânt de spus !

Una peste alta, o revistă fascinantă apărută în urmă cu 90 de ani ! Acesta este modul meu de a vă ura tuturor „LA MULȚI ANI, ROMÂNIA !