Arhiv─â pentru decembrie, 2016


https://arheo7tv.wordpress.com/2016/12/31/1971-luminita-nr-11-noiembrie-1971-cu-supliment/

luminita-1971-11-01


https://arheo7tv.wordpress.com/2016/12/31/1974-38-15-21-septembrie-1974/

1974-38-01-coperta-1


https://arheo7tv.wordpress.com/2016/12/31/1973-urzica-nr-12-30-iunie-1973/

urzica-1973-12-01


https://arheo7tv.wordpress.com/2016/12/30/1974-10-3-9-martie-1974/

1974-10-01-coperta-1


https://arheo7tv.wordpress.com/2016/12/30/19471948-romania-libera-2-ianuarie-1948/

Un num─âr special ap─ârut imediat dup─â ilegala proclamare a Republicii Populare Rom├óne, f─âcute ├«n prip─â, la ceas de sear─â, sub ad─âpostul ├«ntunericului, c├ónd rom├ónii petreceau s─ârb─âtorile de iarn─â, iar presa era ├«ntr-o mini-vacan╚Ť─â, neput├ónd anun╚Ťa cet─â╚Ťenii ├«n timp util. S-au dus la culcare cu Regele ╚Öi s-au trezit cu guvernul dr. Petru Groza.

Acest ziar este incomplet, din 12 pagini am g─âsit doar paginile 1-2 ╚Öi 5-6, din care dou─â con╚Ťin publicitate. Pentru c─â nimic nu e nou sub soare, ┬á╚Öi a╚Öa cum pe 22 decembrie 1989 presa ╚Öi-a f─âcut un timid ÔÇ×mea culpaÔÇŁ ╚Öi a trecut instantaneu la prosl─âvirea noului regim, a╚Öa s-a sim╚Ťit dator ╚Öi ziarul ÔÇ×Rom├ónia liber─âÔÇŁ s─â salute regimul comunist (ultima fotografie, ├«ntre Groza ╚Öi Dej):

ÔÇ×Pe drumul istoric al eliber─ârii sale definitive, poporul rom├ón a ├«nscris ieri o nou─â ╚Öi cov├ór╚Öitoare biruin╚Ť─â.

Au fost l─âsate ├«n urm─â ultimile piedici artificiale, au fost deschise larg ╚Öi decisiv por╚Ťile unei noi ere.

România este republică populară.

╚śi ast─âzi, c├ónd la cap─âtul unui lan╚Ť de lupte grele ╚Öi justificate victorii, milioanele de oameni ai muncii din Rom├ónia pot saluta ÔÇô la ├«nceput de nou an ╚Öi nou─â er─â istoric─â ÔÇô succesul secularelor sale drepte n─âzuin╚Ťi; azi, ├«n aceast─â memorabil─â zi na╚Ťional─â, c├ónd toate barierele au c├ózut, c├ónd toate posibilit─â╚Ťile ├«ncap ├«n m├óna mul╚Ťimilor ╚Öi a for╚Ťelor politice organizate care le reprezint─â, nu poate fi om, nu poate fi cet─â╚Ťean, nu poate fi rom├ón iubitor al ╚Ť─ârii sale, ├«ndr─âgostit de poporul s─âu ╚Öi de dreptele lui n─âzuin╚Ťi la pace ╚Öi bun─âstare, care s─â nu ridice tradi╚Ťionala urare de an nou, de ER─é NOU─é, cu salutul care de azi este al nostru ╚Öi al viitorului nostru:

Tr─âiasc─â Republica Popular─â Rom├ón─â !ÔÇŁ

Istoria se repet─â !romania-libera-1948-01-02-01romania-libera-1948-01-02-02romania-libera-1948-01-02-03romania-libera-1948-01-02-04


Eleodor Focșeneanu
Eleodor Focșeneanu

Editura ALL EDUCATIONAL SA ,

Bucure┼čti,┬á 1997, 192 pagini

  • Prezentare de carte ÔÇô

Eleodor Foc┼čeneanu s-a n─âscut la 17 februarie 1925 in C├ómpina, jude┼úul Prahova. A urmat cursurile Facult─â┼úii de drept ┼či ale Facult─â┼úii de Litere (limba spaniol─â) ┼či Filozofie din Bucure┼čti, dar ┼či-a luat numai Licen┼úa ├«n Drept in iulie 1947, deoarece noua lege a ├«nv─â┼ú─âm├óntului introdus─â de regimul comunist interzicea frecventarea a dou─â facult─â┼úi ┼či a fost nevoit, prin urmare s─â ├«ntrerup─â celelalte cursuri. ├Äntruc├ót i s-a refuzat ├«nscrierea ├«n Baroul Prahova, a urmat Institutul Maxim Gorki de Limb─â ┼či Literatur─â Rus─â (singura Facultate la care nu se aplica interdic┼úia de mai sus), promov├ónd primii doi ani (1948-1950), dar a ├«ntrerupt cursurile ┼či profit├ónd ├«n anul 1951 de o ├«mprejurare favorabil─â, s-a ├«nscris ├«n Colegiul de Avoca┼úi Prahova. A profesat avocatura la C├ómpina p├ón─â ├«n anul 1974 ┼či la Bucure┼čti, ├«n continuare p├ón─â la pensie, ├«n 1997. ├Än anii ÔÇÖ70 ┼či-a elaborat teza de doctorat cu o tema referitoare la dreptul de autor (ÔÇ×Dreptul de traducereÔÇť, 426 p.), dar a refuzat sa o sus┼úin─â, at├óta timp cat pentru aceasta era nevoie de aprobarea organelor de partid comuniste, absolut str─âine de activitatea ┼čtiin┼úific─â. Dup─â 1989 s-a f─âcut remarcat ├«ndeosebi prin articolele sale pe teme constitu┼úionale si istorice din Rom├ónia liber─â, Cotidianul si Lumea Liber─â (New York). A demonstrat temeinic caracterul ilegal al proclam─ârii republicii, a ar─âtat, de asemenea, cu argumente, de ce 10 Mai este Ziua Independen┼úei Rom├óniei si a sus┼úinut drepturile legitime ale Rom├óniei asupra teritoriilor cotropite de fosta Uniune Sovietica.

Lucrarea este ├«mp─âr┼úit─â ├«n 7 capitole, ├«nso┼úite de un Cuv├ónt ├«nainte, o ├Äncheiere ├«n care prezint─â concluziile ┼či 20 de documente prin care autorul, cu abilitatea unui detectiv, demonstreaz─â modul cum, c─âlc├ónd orice aparen┼ú─â de legalitate, clica comunist─â local─â ┼či-a ├«ndeplinit ÔÇ×tema pentru acas─âÔÇŁ cu care era restant─â ├«n fa┼úa Marelui Frate de la R─âs─ârit.

Cuv├óntul ├«nainte ├«ncepe cu un citat din Gheorghe Gheorghiu Dej, respectiv ├«nceputul ┼či sf├ór┼čitul cuv├ónt─ârii ┼úinute la o ÔÇ×impresionant─â adunare ost─â┼čeasc─âÔÇŁ ├«n ajunul alegerilor din 19 noiembrie 1946┬á ÔÇ×├Änainte de a preciza pozi┼úia partidelor democratice fa┼ú─â de rolul Armatei, g├óndul meu se ├«ndreapt─â cu recuno┼čtin┼ú─â spre regele ┼ú─ârii noastreÔÇŽ.. Cu mult ├«nainte de 23 August, M─âria Sa Regele a lucrat la desc─âtu┼čarea ┼či eliberarea ┼ú─ârii de sub jugul cotropitorilor ┼či a f─âcut cauz─â comun─â cu poporul ├«mpotriva du┼čmanilor ┼ú─ârii. Noi vrem o armat─â disciplinat─â ├«n slujba poporului ┼či a Coroanei. ├Änchei,┬á domnilor ofi┼úeri, subofi┼úeri, osta┼či, doamnelor ┼či domnilor, strig├ónd din toat─â inima┬á S─â tr─âiasc─â M─âria Sa, Regele ! ÔÇŁ

Capitolul 1, GUVERNUL PETRU GROZA DE LA EUFORIE LA PANIC─é . ┬áLa mijlocul lunii decembrie 1947 to┼úi factorii ostili guvernului prosovietic sau numai indezirabili, fuseser─â fie ├«nl─âtura┼úi, fie pu┼či ├«n imposibilitatea de a ac┼úiona ├«mpotriva guvernului Petru Groza.. C├ót despre singurul obstacol, dar ┼či cel mai greu de trecut, regele Mihai I, se p─ârea, spre satisfac┼úia guvernan┼úilor comuni┼čti din Rom├ónia c─â lucrurile aveau s─â se or├ónduiasc─â de la sine, f─âr─â nici o b─âtaie de cap. Suveranul ┼či Regina Mam─â plecaser─â la 12 noiembrie 1947 la Londra pentru a participa la ceremonia c─âs─âtoriei principesei Elisabeta, mo┼čtenitoarea tronului Marii Britanii. Guvernul ├«┼či d─âduse acordul cu o grab─â ┼či o amabilitate suspecte ┼či membrii guvernului Petru Groza conduseser─â pe rege la aeroportul B─âneasa cu o voio┼čie exagerat─â. Se spera desigur c─â regele avea s─â se foloseasc─â de acest prilej pentru a p─âr─âsi definitiv ┼úara. Aceste supozi┼úii p─âreau s─â se ├«ndeplineasc─â. ├Än comunicatul Casei Regale nr. 29 din 12 noiembrie 1947, se men┼úiona c─â M.L aveau s─â lipseasc─â din ┼úar─â aproximativ 20 de zile, dar trecuse mai mult de o lun─â ┼či nu se ├«ntorseser─â. ├Än toat─â aceast─â perioad─â, ziarele Sc├ónteia ┼či Rom├ónia liber─â p─âstraser─â o t─âcere absolut─â cu privire la vizita suveranului. Cum primul era oficiosul PCR, iar cel─âlalt al guvernului, era o certitudine c─â ele reflectau politica guvernan┼úilor ca regele s─â fie ignorat complet, pentru a preg─âti opinia public─â cu eventuala sa detronare.

La 17 decembrie 1947, guvernul Petru Groza, ├«n care, ├«ntre timp, comuni┼čtii ob┼úinuser─â o pondere incontestabil─â, culegea roadele ├«ndelungatei sale a┼čtept─âri ┼či str─âdanii pentru acapararea puterii. Venea ├«n vizit─â oficial─â la Bucure┼čti, ├«n fruntea unei numeroase delega┼úii guvernamentale, mare┼čalul Iosif Broz Tito ÔÇô prima vizit─â a unei important personalit─â┼úi politice de c├ónd fusese impus la putere, la 6 martie 1945, acest guvern care avea s─â fie ignorat de atunci de toate Statele. La primirea solemn─â din gara Mogo┼čoaia nu s-a intonat Imnul Regal Rom├ón, ci doar Imnul na┼úional iugoslav. ├Än┬á seara zilei de 17 decembrie 1947 are loc la Palatul Ministerului Afacerilor Str─âine un dineu ├«n cinstea mare┼čalului Tito ┼či a celorlal┼úi oaspe┼úi iugoslavi, oferit de Ministrul Afacerilor Str─âine, Ana Pauker.

A doua zi, joi 18 decembrie 1947 este r├óndul primului ministru, dr. Petru Groza s─â ofere un dejun la Cercul Militar ├«n cinstea acelora┼či oaspe┼úi A treia zi s-a semnat Tratatul de prietenie,colaborare ┼či ajutor reciproc ├«ntre Regatul Rom├óniei ┼či Republica Popular─â Federativ─â Iugoslavia, prima ┼či cel mai inofensiv─â fraud─â a guvernului, care era delegat de c─âtre Rege s─â fac─â numai lucr─ârile administra┼úiei publice, numiri ┼či destituiri de func┼úionari publici ┼či nicidecum s─â ├«ncheie tratate.. Tot vineri 19 decembrie 1947, ora 11.30 Sc├ónteia anun┼úa o mare adunare popular─â┬á ├«n Pia┼úa Victoriei unde s-au adunat 750.000 participan┼úi din toat─â ┼úara.┬á ┼×i Adunarea Deputa┼úilor, prezidat─â de Mihail Sadoveanu s-a ├«ntrunit ├«n ┼čedin┼ú─â special─â. Suita de festivit─â┼úi s-a ├«ncheiat ├«n seara zilei de vineri, 19 decembrie 1947 cu recep┼úia din saloanele Cercului Militar oferit de ambasadorul iugoslav la Bucure┼čti. Din nou s-a intonat doar imnul iugoslav. Delega┼úia iugoslav─â a fost ├«nso┼úit─â p├ón─â la grani┼ú─â de Gheorghiu-Dej, secretarul general PMR ┼či ministrul industriei ┼či comer┼úului secundat de Teohari Georgescu, ministrul Afacerilor Interne ┼či, din partea Partidului Social Democrat de ministrul Educa┼úiei na┼úionale, ┼×tefan Voitec.

S├ómb─ât─â 20 decembrie 1947, Adunarea Deputa┼úilor ├«ntre orele 10 ┼či 10.35 adopt─â prin vot secret, cu bile, modificarea articolului 267 din Codul Penal, privind delictul de trecere frauduloas─â a grani┼úei, ├«n─âsprind sanc┼úiunea. Apoi, ├«ntre orele 11 ┼či 11.20 tot prin vot secret, cu bile s-a adoptat completarea articolelor 1 ┼či 2 ale Legii 877 din 8 decembrie 1940, care de fapt era un decret din timpul guvern─ârii legionare. Completarea celor dou─â articole prevedeau posibilitatea retragerii na┼úionalit─â┼úii rom├óne cet─â┼úeanului rom├ón care nu se ├«ntorcea ├«n ┼úar─â la expirarea termenului de validitate a actelor de c─âl─âtorie sau cel mai t├órziu la 60 de zile de la data intr─ârii ├«n vigoare a legii, precum ┼či extinderea m─âsurilor de confiscare a averii ca perioad─â complementar─â. ├Än 20 de minute au avut loc discu┼úiile, votarea pe articole ┼či apoi votarea final─â cu bile (224 albe-pentru ┼či una neag─â-contra). Fiind final de sesiune, vicepre┼čedintele Adun─ârii Deputa┼úilor prof. Constantinescu-Ia┼či anun┼ú─â urm─âtoarea ┼čedin┼ú─â pentru mar┼úi, 20 ianuarie 1948, orele 17. Toate ziarele au anun┼úat vacan┼úa parlamentar─â de o lun─â.

Pentru duminic─â 21 decembrie 1947, orele 17 la Sala Aro, acum Sala Patria, se preg─âtea┬á o festivitate ├«nchinat─â anivers─ârii Zilei de na┼čtere a generalisimului Stalin la care va vorbi tov. Gheorghiu Dej. (a┼ča anun┼úau oficioasele comuniste ├«n data de 20 decembrie). Dar anun┼úul a fost schimbat dup─â 24 de ore ┼či cu caractere mai mici a fost ├«nlocuit vorbitorul ┼či anume Miron Constantinescu, membru al Biroului Politic al CC al PCR ┼či secretar al Comisiunii de redresare economic─â ┼či reform─â monetar─â. Ciudat a fost c─â au lipsit Gheorghiu Dej,┬á Vasile Luca, Emil Bodn─âra┼č ┼či Teohari Georgescu. Ana Pauker a salvat aparen┼úele pentru evitarea specula┼úiilor inoportune.

La ora 13, la Gara Mogo┼čoaia ( din cauza vremii nefavorabile nu s-a putut folosi calea aerului) a revenit ├«n ┼úar─â Regele Mihai ┼či Regina Mam─â Elena. A fost ├«nt├ómpinat de membrii guvernului Groza, Nu s-a men┼úionat nici o primire solemn─â, nici trecerea ├«n revist─â a companiei de onoare, nici ova┼úii nici intonarea Imnului regal. Pe c├ót de joviali au fost membrii┬á guvernului la plecarea Regelui pe at├ót de ostili au fost la sosire.

Activitatea Regelui din perioada 21-30 decembrie 1947 se poate reconstitui doar din comunicatele Casei Regale din Monitorul Oficial, Scânteia ignorându-l complet pe Suveran.

Luni 22 decembrie 1947, regele a ├«nvestit trei fe┼úe biserice┼čti ├«n rang de chiriarh (Justinian ca mitropolit al Moldovei)

Mar┼úi 23 decembrie regele prime┼čte pe baronul del Murgo care ├«┼či prezint─â scrisorile de acreditare ca Trimis Extraordinar ┼či Plenipoten┼úiar al Italiei la Bucure┼čti, ├«nso┼úit fiind de ministrul Afacerilor Str─âine, Ana Pauker, ultimul ministru al guvernului Groza, care cel mai probabil i s-a adresat cu Sire, sau Majestatea voastr─â. A mai fost primit ├«n audien┼ú─â un singur ministru, cel al┬á Cultelor, Stanciu Stoian.

Ziarul Adev─ârul relateaz─â c─â luni, 22 decembrie 1947 regele l-a primit ├«n audien┼ú─â pe dr. Petru Groza. Dar ├«nt├ólnirea nu a fost consemnat─â, a┼ča cum era normal ├«n comunicatele Casei Regale. Autorul presupune c─â ┼čeful Consiliului de Mini┼čtri ┼úinea s─â apar─â ├«n orice ├«mprejurare ca un om de lume civilizat s─â fi fost la rege ├«n audien┼ú─â particular─â pentru a-i prezenta ur─ârile de Cr─âciun ┼či Anul Nou. Singurul oficial comunist care a respectat tradi┼úia.

Miercuri, 24 decembrie 1947, Regele ┼či Regina Mam─â au plecat la Sinaia pentru a-┼či petrece s─ârb─âtorile de Cr─âciun. La fel ┼či membrii guvernului, au plecat ├«n provincie (Petru Groza la Deva, Vasile Luca la T├órgu Secuiesc, Lucre┼úiu P─âtr─â┼čcanu la Predeal, ┼×tefan Voitec la Breaza). Pu┼úini ┼čtiau ├«ns─â c─â Emil Bodn─âra┼č plecase la Moscova, dar nu ├«n vacan┼ú─â !

Capitolul II, EMIL BODN─éRA┼× AC┼óIONEAZ─é DIN UMBR─é-UN MINISTRU IMPOSTOR. S─âtul de ineficien┼úa PCR, Stalin nu a mai trimis ajutoare, ci l-a chemat pentru instruc┼úiuni pe Emil Bodn─âra┼č. Ioan Scurtu afirm─â c─â, la 24 decembrie a fost investit noul ministru al ap─âr─ârii na┼úionale, Emil Bodn─âra┼č, membru ├«n Biroul Politic al PCR, care abia se ├«ntorsese de la Moscova, unde priise din partea lui Stalin indica┼úii privind organizarea abdic─ârii regelui Mihai. ┼×tirea numirii oficiale a fost u┼čor camuflat─â ├«n paginile ziarelor. Decretul Regal din Monitorul oficial de miercuri 24 decembrie 1947 arat─â c─â regele Mihai, la data de 23 decembrie l-a numit ca ministru secretar de stat la departamentul Ap─âr─ârii Na┼úionale pe dl Emil Bodn─âra┼č. Dar nu a existat nic─âieri ┼čtirea c─â Mihail Lasc─âr, cel ce de┼úinuse portofoliul MAN ar fi demisionat. Normal era ca regele s─â-i aprobe demisia ┼či apoi s─â numeasc─â un nou ministru. Apoi pe 23 decembrie primul ministru Groza nu a fost ├«n audien┼ú─â la rege . Nu s-a depus nici un jur─âm├ónt, ci doar o mic─â festivitate., la care au luat cuv├óntul Mihail Lasc─âr, care a sugerat ├«n discursul s─âu c─â i s-a impus schimbarea, de c─âtre partid, s-a adresat cuviincios regelui ( ca un fost comandat al diviziei de voluntari Horea Clo┼čca ┼či Cri┼čan) ┼či a fost mali┼úios la adresa lui Bodn─âra┼č prin sublinierea dragostei fierbinte de ┼úar─â ┼či de armat─â a unui om ca dl. ministru Emil Bodn─âra┼č. Discursul titularului a fost cinic Din ├«ns─ârcinarea PCR ┼či cu asentimentul comun al Guvernului condus de pre┼čedintele nostru, dl dr. Petru Groza, am priit misiunea de a conduce de azi treburile armatei. Al treilea vorbitor a fost Petru Groza care a spus despre instalarea prietenului Emil Groza are rosturile ei ad├ónci, rosturi care ne apar┼úin nou─â tuturor, rosturi care apar┼úin ├«ntregului popor.

Au ├«nceput epur─ârile ├«n Armat─â, prin dou─â decrete regale din 27 decembrie au fost trecu┼úi ├«n rezerv─â numero┼či generali, deveni┼úi indezirabili ┼či din rezervist, a fost numit secretar general administrativ al MAN pe Coliu Dumitru, evreu bulgar, cet─â┼úean sovietic, care venise ├«n Rom├ónia cu Armata Ro┼čie ├«n 1944, membru al CC al PCR. ├Än ultimele zile ale anului prin mai multe decrete,a fost decapitat─â ├«ntreaga┬á conducere a Armatei Regale Rom├óne, fiind ├«nlocuit─â cu oameni de ├«ncredere, chiar ┼či din afara armatei. ┼×i pentru a t─âia din fa┼č─â orice protest, conform Sc├ónteia, Audien┼úele la Tov. Emil Bodn─âra┼č, ministrul Ap─âr─ârii Na┼úionale sunt strict suspendate p├ón─â la 1 februarie 1948.

 

Capitolul III GHEORGHE GHEORGHIU DEJ D─é ├ÄN VILEAG COMPLOTUL ÔÇô M─éRTURISIRILE LUI GH.GHEORGHIU DEJ

Datorit─â minivacan┼úei de Cr─âciun, urm─âtoarele ziare au ap─ârut pe 30 decembrie 1947 (25-26-27 erau zile libere, duminic─â 28 nu au ap─ârut pentru c─â pe 27 a fost liber, iar luni 29 nu au ap─ârut pentru c─â prin tradi┼úie,lunea nu ap─âreau ziare, duminica fiind zi liber─â, a┼ča c─â popula┼úia nu a avut informa┼úii timp de 5 zile) A┼čadar s-a publicat numirea lui Bodn─âra┼č , ┼či an articol semnat de Gheorghiu Dej, PCR ├«n lupta pentru democratizarea ┼ú─ârii, ap─ârut integral ├«n Sc├ónteia. Subtitlu Raport informativ f─âcut la Consf─âtuirea reprezentan┼úilor unor partide comuniste, care a avut loc ├«n Polonia la sf├ór┼čitul lunii septembrie 1947, reprodus dup─â nr. 3 din revista Pentru pace trainic─â, pentru democra┼úie popular─â, care ┼či el a ap─ârut cu foarte mare ├«nt├órziere (├«n loc de 15 decembrie s-a difuzat pe 30 decembrie) E vorba de consf─âtuirea secret─â care a creat Kominformul, Biroul Informativ al Partidelor Comuniste. A fost la sf├ór┼čitul lunii septembrie 1947, dar Gheorghiu Dej s-a ├«ntors ├«n ┼úar─â la 6 octombrie 1947 (autorul sugereaz─â instructaj ├«n Polonia sau chiar Moscova) Foarte pe scurt , era un mea culpa pentru ├«nt├órzierea instal─ârii comunismului ├«n Rom├ónia ┼či un plan de m─âsuri, care culminau cu elaborarea unei noi Constitu┼úii care s─â corespund─â schimb─ârilor petrecute. Un membru al guvernului rom├ón care a depus jur─âm├ónt s─â apere Constitu┼úia ┼či apoi ├«┼či ia angajamentul s─â r─âstoarne ordinea constitu┼úional─â era calificat─â de Foc┼čeneanu drept crim─â de ├«nalt─â tr─âdare

Capitolul IV- O ABDICARE ├ÄNV─éLUIT─é ├ÄN MISTER-┬á CE S-A SPUS ROM├éNILORÔÇŽ┼×I CE AR FI PUTUT DEDUCE ROM├éNII ┬áAcalmia specific─â sf├ór┼čitului de an a fost ├«ntrerupt─â mar┼úi, 30 decembrie 1947, la ora 18, de un comunicat care i-a uluit pe rom├óni. Regele a abdicat !

Actul de abdicare atr─âgea de la prima vedere prin stilul ┼či ortografia sa, neglijen┼úa cu care fusese redactat ┼či dactilografiat. Dac─â ar fi emanat de la rege, ar fi avut o form─â mai aleas─â, nu limbajul specific comunist, iar pronume ca mine ┼či mei ar fi fost dactilografiate cu majuscul─â, dar nu s-ar fi folosit pluralis maiestatis (├«n lipsa Noastr─â, sub rezerva sanc┼úiunii Noastre, p├ón─â la ├«ntoarcerea noastr─â). Apoi ├«n mesajele regale, suveranul nu se adresa niciodat─â poporului rom├ón, ci a┼ča cum se adresa ┼ú─ârii ├«n mesajul din 23 August 1944, poporului Meu sau poporului Nostru., ├«n func┼úie de context, consider├óndu-se membru al lui.

Prima inadverten┼ú─â constitu┼úional─â este c─â Regele putea abdica doar pentru sine ├«nsu┼či ┼či nu ┼či pentru urma┼čii s─âi. Prin abdicare, urma┼čii dob├óndeau voca┼úiei succesoral─â┬á ┼či numai ei puteau renun┼úa la dreptul lor. Apoi, libertatea poporului ┬árom├ón de a-┼či alege o nou─â form─â de stat con┼úine 3 erori. Prima este c─â abdicarea unui monarh nu atrage dup─â sine ┼či r─âsturnarea ordinii constitu┼úionale. Apoi conform articolului 33 din constitu┼úie, toate puterile statului eman─â de la na┼úiune, astfel ├«nc├ót monarhul nu-i putea l─âsa popurului rom├ón un drept pe care acesta ├«l avea prin legea fundamental─â. ├Än sf├ór┼čit, chiar dac─â am admite c─â prin abdicarea monarhului s-ar fi schimbat ordinea constitu┼úional─â ├«n Rom├ónia, nu putea fi vorba de o nou─â form─â de Stat, c─â doar ┼úara noastr─â nu devenea un Stat federal ├«n loc de Stat unitar, ci de o nou─â form─â de guvern─âm├ónt, devenind republic─â (popular─â) din monarhie .

┼×i Proclama┼úia guvernului reitera confuziile constitu┼úionale din Actul de abdicare, la care ad─âug─â ┼či inadverten┼úe noi. De exemplu ÔÇô Astfel, poporul rom├ón a dob├óndit libertatea de a-┼či cl─âdi o nou─â form─â de stat ÔÇô Republica Popular─â. A alege este ├«nlocuit cu a cl─âdi o nou─â ordin─â statal─â, care este ┼či prestabilit─â, ┼či,┬á prin urmare nu mai este alegere, ci sarcin─â.. Ulterior a fot botezat─â ideologic drept Construirea socialismului.

Capitolul V ÔÇô PARLAMENTUL VOTEAZ─é ├ÄN VACAN┼ó─é ÔÇô ┼×EDIN┼ó─é SOLEMN─é A PARLAMENTULUI ? Singurul ziar din 31 decembrie 1947 care se g─âse┼čte ├«n biblioteci este o edi┼úie special─â a Sc├ónteii. Nu este clar dac─â au ap─ârut ┼či alte ziare datorit─â derutei presei ┼či a zilei speciale, respectiv, ajunul Anului Nou, c├ónd urmau din nou cel pu┼úin dou─â zile libere. Unul din articole anun┼úa Asear─â, ├«ntr-o ┼čedin┼ú─â solemn─â ┼či ├«ntr-o atmosfer─â de nem─ârginit entuziasm, Parlamentul a proclamat ├«n unanimitate Republica Popular─â Rom├ón─â. Dar ├«n comunicatul radio se spunea c─â Guvernul proclamase RPR. Iar Parlamentul era ├«n plin─â vacan┼ú─â de o lun─â, chiar parlamentarii partidelor comunist ┼či social-democrat vor lua parte activ─â la ac┼úiunea de l─âmurire a cadrelor acestor partide ├«n leg─âtur─â cu platforma partidului unic muncitoresc (RL, 22 decembrie) ! Reprezentan┼úii na┼úiunii veni┼úi din toate col┼úurile ┼ú─ârii a┼čteptau ├«nc─â de la orele5 dup─â amiaz─â pe culoarele Camerei . ├Än condi┼úiile ├«n care regele ar fi semnat abdicarea ├«n jurul orelor 12, cum s-a putut convoac─â o ┼čedin┼ú─â ├«n urm─âtoarele 6 ore ? Asta presupune fie o ac┼úiune premeditat─â cu o zi sau dou─â ├«nainte de 30 decembrie, fie c─â locul deputa┼úilor a fost luat de activi┼čti comuni┼čti, care au jucat rolul de umplutur─â. Pre┼čedintele de ┼čedin┼ú─â, Mihail Sadoveanu d─â cuv├óntul primului ministru Petru Groza, care cu glas puternic, cite┼čte Actului de Abdicare ┼či Proclama┼úiei guvernului. Deputatul Gheorghe Nechiti d─â citire proiectului de lege prin care Rom├ónia devine Republic─â Popular─â. Proiectul este votat ├«n unanimitate cu 295 de bile albe. Apoi Gheorghe Apostol prezint─â proiectul de lege privitor la numirea membrilor Prezidiumului RPR. Proiectul este votat ├«n unanimitate cu 295 bile albe.

Articolul 2 din legea pentru constituirea Statului Rom├ón ├«n RPR prevedea abrogarea Constitu┼úiei din 1866 cu modific─ârile din 29 martie 1923 ┼či acelea din 1 septembrie 1944. Dar, cu o pauz─â de 6 ani, aceast─â constitu┼úie guverna Rom├ónia de 81 de ani, iar tradi┼úia nu prevedea abrogarea, ci revizuirea ├«n parte sau ├«n total de o Adunare Constituant─â ┼×i pentru orice modificare, rom├ónii erau chema┼úi la urne pentru alegerea Camerelor de revizie.

Procesul verbal al acestei ┼čedin┼úe a ap─ârut ├«n Monitorul oficial abia Mar┼úi 20 ianuarie 1948 ( era de ├«n┼úeles o ├«nt├órziere de c├óteva zile, maximum o s─âpt─âm├ón─â pentru transcriere ┼či verificarea stenogramelor, dar se putea justifica prin vacan┼úa parlamentar─âÔÇŽ)┬á┬á Titlul con┼úine o grav─â inadverten┼ú─â ADUNAREA DEPUTA┼óILOR SESIUNEA ORDINAR─é 1947/1948 ┼×EDIN┼óA DE MAR┼óI 30 DECEMBRIE 1947 ! Deci nu era o sesiune extraordinar─â, iar sesiunea pentru 1947 luase sf├ór┼čit la 20 decembrie, iar pentru 1948 va fi reluat─â pe 20 ianuarie). Nefiind nici o convocare ├«n Monitorul Oficial, Adunarea Deputa┼úilor nu se g─âsea ├«n sesiune, nici ordinar─â, nici extraordinar─â !

Din acela┼či proces verbal afl─âm c─â ┼čedin┼úa┬á fost deschis─â la orele 19.10 ┼či declarat─â ├«nchis─â la orele 19.55 Deci, 45 de minute pentru lecturarea a 4 acte , 19 reprize de aplauze puternice, ├«ndelung repetate, plus perindarea de dou─â ori a 295 de deputa┼úi pentru votul secret cu bile. Nu s-a f─âcut un apel nominal la ├«nceput, pentru verificarea quorum-ului, trebuiau nominaliza┼úi at├ót parlamentarii prezen┼úi , c├ót ┼či cei absen┼úi. Apoi trebuia anun┼úarea ┼či aprobarea ordinii de zi. Din aceste punct de vedere, ┼čedin┼úa este lovit─â de nulitate.

Sc├ónteia relata Tribunele, balcoanele, p─âr─âsesc de ast─âdat─â rigurozitatea parlamentar─â ┼či entuziasmul popular se dezl─ân┼úuie cu o for┼ú─â greu de st─âp├ónit. Evenimentul este prea m─âre┼ú pentru ca oamenii s─â se poat─â re┼úine.. Dar ├«n tribune ┼či balcoane nu se g─âseau parlamentari, ci public, care trebuia s─â asiste pasiv ┼či civilizat la dezbaterile corpului legislativ, respect├ónd rigurozitatea parlamentar─â. Rolurile s-au inversat. ├Än locul deputa┼úilor care trebuie s─â fi fost ├«n num─âr minim, cei din Bucure┼čti ┼či jude┼úele limitrofe, c├ó┼úi vor fi putut fi mobiliza┼úi, unii dintre ei asist├ónd consterna┼úi la acest spectacol degradant, s-a pronun┼úat asupra formei de guvern─âm├ónt o gloat─â de activi┼čti de partid, dezl─ân┼úui┼úi ┼či greu de st─âp├ónit, ┼či nu prin vot, ci prin manifest─âri de autentic primitivism.

CAPITOLUL VI ÔÇô GUVERNUL PETRU GROZA, O BAND─é DE FALSIFICATORI. ├Än diminea┼úa zilei loviturii de stat a ap─ârut Monitorul Oficial nr. 300 din 30 decembrie 1947, care nu cuprindea nici o lege ┼či nici un decret, ci numai decizii ┼či dispozi┼úii ministeriale. Cu o zi ├«nainte, ap─âruse Monitorul Oficial nr. 299 din 29 decembrie 1947, care ├«n afara decretelor regale falsificate de Bodn─âra┼č pentru decapitarea armatei, nu cuprindea alte legi sau decrete. Dar ├«n colec┼úiei exist─â un Monitor Oficial nr. 299 bis, cu aceea┼či dat─â, 29 decembrie 1947. Luni, 29 decembrie 1947 nu se ├«nt├ómplase nimic deosebit, ziua se scursese ├«n cea mai deplin─â acalmie. Nimic nu justifica publicarea unui supliment la Monitorul Oficial curent. ├Än schimb avea un volum enorm, 80 de pagini, 19 legi promulgate de rege ┼či 65 de decrete regale. Era un record absolut. ├Än toat─â istoria constitu┼úional─â a Rom├óniei nu ap─âruser─â ├«ntr-un singur Monitor Oficial at├ótea legi ┼či decrete regale. 18 legi ┼či 50 de decrete regale au fost emise chiar ├«n ziua public─ârii ├«n Monitorul Oficial. Normal era s─â fie publicate ├«n num─ârul curent 300/30 decembrie 1947, ap─ârut a doua zi, care de altfel avea spa┼úiu suficient.

Apoi, aceste 68 de acte oficiale emise pe 29 decembrie 1947 ap─âreau semnate de Regele Mihai I ┼či contrasemnate de urm─âtorii mini┼čtri Lucre┼úiu P─âtr─â┼čcanu (toate promulg─ârile de legi !!!), Vasile Luca, Traian S─âvulescu, Tudor Ionescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej, ┼×tefan Voitec, N. Profiri, Teohari Georgescu, Stanciu Stoian, Ion Pas, Teodor Iord─âchescu ┼či Romulus Z─âroni, ├«n total 12 mini┼čtri. Se presupune c─â to┼úi au fost primi┼úi de rege ├«n audien┼ú─â ! Aceast─â opera┼úiune ar fi durat foarte mult, iar tip─ârirea ┼či mai mult. Deoarece imprimarea s-ar fi f─âcut p├ón─â noaptea t├órziu, se pune ├«ntrebarea de ce s-a complicat guvernul ca ├«n aceea┼či sear─â s─â dea la tipar dou─â Monitoare Oficiale, nr. 299 bis/29 decembrie ┼či nr. 300/30 decembrie 1947, de vreme ce am├óndou─â ar fi urmat concomitent a doua zi, pe 30 decembrie 1947, c├ónd ar fi fost foarte simplu s─â apar─â unul singur ? Toate decretele regale au men┼úiunea Dat la Bucure┼čti, 29 decembrie 1947. De fapt, regele era la Sinaia. ├Än seara zilei de 29 decembrie, Petru Groza a telefonat la Sinaia mare┼čalului Palatului, Dimitrie Negel, pentru a solicita regelui Mihai I s─â vin─â la Bucure┼čti a doua zi, adic─â pe 30 decembrie 1947, pentru a discuta o chestiune de familie.

├Äntoarcerea regelui ├«n ┼úar─â i-a obligat pe membrii guvernului Groza nu numai s─â abandoneze planul comod de instaurare a republicii populare, dar ┼či s─â caute o rezolvare la fel de urgent─â unei probleme legislative pe care o sc─âpaser─â din vedere. ├Än timpul absen┼úei regelui, lunile noiembrie ┼či decembrie 1947, Adunarea Deputa┼úilor a adoptat mai multe legi, iar guvernul a luat unele m─âsuri, ├«n baza abilit─ârii pe care i-o d─âduse suveranul, ├«nainte de plecare, ÔÇťsub rezerva sanc┼úiunii Noastre ulterioare ÔÇŁ Nici unele nu primise sanc┼úiunea regal─â la data abdic─ârii regelui. Proclamarea RPR surprinsese pe membrii guvernului cu toate actele ├«n sertarele birourilor. Regele abdicase, iar Constitu┼úia din 1 iulie 1866, revizuit─â la 29 martie 1929 fusese abrogat─â. Absen┼úa juristului Lucre┼úiu P─âtr─â┼čcanu ┼či-a spus cuv├óntul.

Decretul 3 din 8 ianuarie 1948 enumer─â atribu┼úiile Prezidiumului RPR, dar la data de 30 decembrie nu exista nici un text legal ├«n vigoare care s─â prevad─â cine promulga legile. Nu s-a dorit o sesiune extraordinar─â, complica┼úie juridic─â ┼či recunoa┼čtere a gre┼čelii.. ┼×i atunci , pe 5 ianuarie 1948 a fost tip─ârit un Monitor special care purta data de 29 decembrie ┼či care a fost numerotat ├«ntr-un mod special, adic─â toate paginile aveau un num─âr de genul 11.372/x. ┼×i la num─âr─âtoarea legilor au ap─ârut bis-uri pentru a respecta aparen┼úa cronologic─â.

Capitolul VII ÔÇô┬á TOTU┼×I, CE ASCUNDEAU ARHIVELE SECRETE ?

Arhivele statului ├«n documente, 1994 Plan de m─âsuri adoptat de Comitetul central al PCR privind ├«nl─âturarea monarhiei ┼či proclamarea republicii┬á┬á Ini┼úia era desemnat Dej ca pre┼čedinte al Consiliului de mini┼čtri, dat total nepreg─âtit ├«n rela┼úiile de protocol, jucase un rol secundar ├«n timpul audien┼úei la rege. Comuni┼čtii ┼či-au dat seama c─â mai aveau nevoie de acest politician versat ┼či lipsit de scrupule, am├ón├ónd aceast─â mi┼čcare pentru mai t├órziu ÔÇô 2 iunie 1952.┬á Deci nu a fost voin┼úa poporului rom├ón, ci un complot al Uniunii Sovietice ┼či executat de partid. A fost ├«ndeplinirea angajamentului┬á luat de Gheorghe Gheorghiu Dej la consf─âtuirea de ├«nfiin┼úare a Kominformului.

Stenograma ┼čedin┼úei Consiliului de Mini┼čtri privind abdicarea regelui Mihai I ┼či proclamarea RPR. 40 de minute (15.30-16.10) Lipseau 11 mini┼čtri, printre care P─âtr─â┼čcanu.. Care nu a participat nici la ┼×edin┼úa solemn─â a Parlamentului.

├ÄNCHEIERE Mesajul de Anul Nou 1948 al lui Petru Groza. Muncitorii cu bra┼úele ┼či cu mintea, de la ora┼če ┼či de la sate au primit cu un sentiment de profund─â bucurie libertatea ce ┼či-au c├ó┼čtigat-o, de a-┼či putea ├«nf─âptui forma de Stat care s─â corespund─â n─âzuin┼úelor lor pe drumul progresului social ┼či al asigur─ârii independen┼úei ┼či suveranit─â┼úii na┼úionale. Ei s-au ┼či folosit din prima zi de dreptul cucerit, vot├ónd prin reprezentan┼úii lor ├«n Parlament legea istoric─â actul de na┼čtere al RPR. Este un fals ordinar, deci Republica nu are act de na┼čtere.

Oric├ót de incredibil ┼či de neverosimil ni s-ar p─ârea c─â soarta poporului rom├ón ├«ntr-un moment crucial al istoriei sale a fost hot─âr├ót─â prin ac┼úiunile infrac┼úionale ale propriilor conduc─âtori, care s-au comportat ├«n acele ├«mprejur─âri dramatice, ca ni┼čte adev─âra┼úi infractori, suntem nevoi┼úi totu┼či s─â recunoa┼čtem ALTFEL NU S-AR FI PUTUT !


https://arheo7tv.wordpress.com/2016/12/30/1972-sateanca-nr-12-decembrie-1972/

S─âteanca (1948-1974). Revist─â lunar─â social politic─â ╚Öi cultural─â, pentru femeile de la sate, editat─â de Uniunea Femeilor Democrate din Rom├ónia (devenit─â pe r├ónd: Comitetul Femeilor Democrate din RPR, Consiliul Na╚Ťional al Femeilor din RPR/RSR). Acela╚Öi editor l-a avut revista Femeia (1946-1948) (conform┬áhttp://www.graphicfront.ro/ro/tipar/coperte-reviste/sateanca-1948/1/4156.html┬á). Revista a fost suprimat─â de c─âtre Nicolae Ceau╚Öescu ├«n spiritul economiei de h├órtie. Citez din stenograma ╚Öedin╚Ťei Secretariatului CC al PCR din data de 1 mai 1974 din Rom├ónia literar─â : ÔÇ×Nicolae Ceau╚Öescu: Femeia ╚Öi S─âteanca se unesc ├«ntr-o singur─â revist─â ╚Öi va avea 24 pagini ╚Öi 300 tone h├órtie.ÔÇŁ

În altă ordine de idei, acest număr sărbătorește Ziua Republicii, (Abolirea Monarhiei din 1947, cum se intitula atunci). Am observat că anul 1972, când se împlineau 25 de ani de la proclamarea Republicii a fost anul cu cele mai multe prezentări grafice spectaculoase prin colorit, simplitate și efecte vizuale deosebite. La loc de cinste era stema RSR. De altfel, dintr-o astfel de copertă mi-am adaptat și eu logo-ul, cel cu stema prinsă într-o eșarfă tricoloră de către un bărbat stilizat, totul pe fond albastru.  Referitor la evenimentele tenebroase de la sfârșitul anului 1947, voi reveni cu alte materiale.sateanca-1972-12-01


https://arheo7tv.wordpress.com/2016/12/29/1973-40-30-septembrie-6-octombrie-1973/ 

1973-40-01-coperta-1


https://arheo7tv.wordpress.com/2016/12/29/1973-urzica-nr-10-31-mai-1973/

urzica-1973-10-01


https://arheo7tv.wordpress.com/2016/12/28/1973-35-26-august-1-septembrie-1973/

1973-35-01-coperta-1


https://arheo7tv.wordpress.com/2016/12/28/1971-luminita-nr-6-iunie-1971-cu-supliment/

luminita-1971-06-01


https://arheo7tv.wordpress.com/2016/12/27/1973-32-5-11-august-1973/

1973-32-01-coperta-1


https://arheo7tv.wordpress.com/2016/12/27/1973-urzica-nr-3-15-februarie-1973/

urzica-1973-03-01