Arhivă pentru decembrie, 2017

La mulți ani, 2018.

Posted: 31/12/2017 in Fără categorie

Se pare ca nu am acces la internet, pana pe la 2 ianuarie, multumita nemtilor de la Telekom, asa ca voi petrece Revelionul pregatind postarile din primele zile ale lui 2018. Sarbatori fericite tuturor !


https://arheo9tv.wordpress.com/2017/12/29/1980-15-6-12-aprilie-1980/ 

Pe ultima pagină partitura melodiei lui Marius Țeicu, „VOI COPII”, și versurile compuse de Angel Grigoriu și Romeo Iorgulescu.

 


https://arheo9tv.wordpress.com/2017/12/29/1936-73-radio-universul-8-14-martie-1936/ 

 


https://arheo9tv.wordpress.com/2017/12/26/1967-cravata-rosie-nr-5-mai-1967-incomplet/ 

Lipsesc 4 pagini, din mijlocul revistei (15-18)

 


https://arheo9tv.wordpress.com/2017/12/26/2007-547-147-s39-radio-romania-24-30-septembrie-2007/ 

Din sumar: personalitatea numărului: regretatul regizor Ion Vova (Domnul Radio, care ar fi împlinit 100 de ani în 2017); actualul manager al canalului Radio România Muzical, doamna Liliana Staicu, pe atunci redactor-șef; aniversarea criticului și istoricului literar Valeriu Râpeanu, Cleopatra Lorințiu, Reluș Mureșan. Pe copertă, Delia Nartea și Cristian Iacob în piesa „Îndrăgostiți în teatrul lumii”. 

 


Serial TV de aventuri, pentru copii, realizat după romanul omonim al lui Ludovic Roman.  Regia Cristiana Nicolae Cu: Radu Cristian Nicolae, George Constantin, Silvia Năstase, Ivona Cezar.

Doi copii, în vacanța de vară, sunt antrenați într-o serie de aventuri, după ce descoperă în podul casei un document vechi din secolul al VI-lea care dispare însă. Devin detectivi și membri ai unei echipe cu care fac o serie de descoperiri în laboratorul lor de cercetări cosmice, numit „Racheta albă”.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Racheta_alb%C4%83_(film_serial),

„Racheta albă”- filmul care-i făcea pe copiii din comunism să viseze cu ochii deschişi la zborul în spaţiu şi la descoperirea comorilor dacice

 

Cele 8 episoade vor fi difuzate pe TVR2, la aceeași oră, 14.10, în zilele de marți, miercuri, joi și vineri, timp de două săptămâni și vor fi urmate la ora 14.45 de alt serial celebru, „Fram”, după romanul lui Cezar Petrescu.

Cu toate că sunt puține de semnalat, am zis să resuscitez rubrica „Avanpremieră Radio-Tv”, în bara laterală din stânga.


https://arheo9tv.wordpress.com/2017/12/25/1947-secolul-radiofoniei-nr-1-20-decembrie-1947/ 

Anul I, numărul unu al efemerei reviste „Secolul radiofoniei” care a apărut până la jumătatea anului următor (1948).  Acest număr cuprinde programul radioului național pentru Crăciunul 1947, respectiv săptămâna dinaintea abdicării regelui Mihai. Cred că numele inițial a fost doar „Secolul”, așa cum apare de trei ori în „Cuvântul înainte” și la final, în caseta tehnică: „SECOLUL, Săptămânal ilustrat. Apare sub conducerea unui comitet. Strada General Berthelot, nr,41”

Iată ce planuri și-a făcut redacția în „Cuvântul înainte” din pagina 3: „ Apariția unei noi reviste ilustrate azi, poate fi considerată un act îndrăzneț, mai cu seamă când își propune condiții de prezentare care să satisfacă toate exigențele”

Este ceea ce ne propunem.

Ne vom strădui, pentru atingerea acestui scop, să învingem toate greutățile, pentru a da publicului, de toate pretențiile, revista care să-i devină un prieten.

Un prieten instructiv, agreabil, și informat totodată.

Cu toate dificultățile și lipsurile tehnice în materie de fotografie și tipografie, nu vom precupeți nimic ca Secolul să servească cititorilor viața, evenimentele de natura cea mai variată, să desbată problemele cele mai interesante, de artă, știință, cultură, în imagini și caractere grafice atrăgătoare.

Pentru cititori și  prin ei, acceptând cu bucurie sugestiile și sfaturile lor constructive, Secolul trebuie să umple util un gol al publicisticii românești, în imagini și slovă.   SECOLUL”

Alte articole din cuprinsul revistei: „La Bethleem” (note de călătorie de Gala Galaction), „Rostul jucăriilor”, „Munții”, semnat de pictorul Tache Soroceanu,  cronica „Literatura – arta – muzica”, întocmită de pictorul Ștefan Popescu, foto-reportajul „Crăciunul străzii” conceput de Marian Sârbulescu (prozator, poet, traducător, ziarist,  1921-1971). Pagina copiilor prezintă „Povestea sticlei” (Alin Doru). Doamnele au pagina „Modă și gospodărie”. Alte titluri: „Cinematograful și știința (Sorin Tansa), „Despre criza teatrului”, „Rolul discului și al radioului în viața muzicală” și „Caleidoscop sportiv”.

Două fotografii mi-au atras atenția: prima pare șocantă: pe copertă, duduia cu lumânarea în mână parcă vrea să dea foc crengii de brad. O fi vreo iluzie optică, o fi vreo artificie, dar ceva nu e în regulă cu prima pagină. Iar pe ultima pagină (16), în stânga sus, „Mareșalul Tito, distinsul oaspete al țării noastre” Voi relua la final câteva pasaje din cartea domnului Eliodor Focșăneanu, în ideea că autoritățile comuniste deja se vedeau „scăpate” de regele Mihai, care și el își prelungise nejustificat cele 20 de zile de „concediu”, comunicate de Casa Regală la data de 12 noiembrie 1947. Așa că pe tot parcursul vizitei lui Iosip Broz Tito, nu s-a intonat niciodată Imnul Regal și nu s-a pomenit nimic de Monarhie.

Tot pe ultima pagină sunt imortalizați „delegații Radio-ului polonez, domnii Mlynarski și Zavadzki, împreună cu dl. Director General Matei Socor și domnii Sub-Directori Generali prof. Alexandru Graur și Milu Vieru, cu prilejul încheierii acordului dintre cele două Societăți de Radio”

Programul Radio este publicat pe 4 pagini volante, pe hârtie inferioară restului revistei. S-a transmis slujbă duminică, 21 decembrie, de la Biserica Krețulescu și în prima zi de Crăciun, de la Patriarhie. Se emiteau două programe, cel principal este RADIO ROMÂNIA, care emitea în general între orele 7.00-9.09 ,13.00-15.10 și 18.00-24.00. Duminica se transmitea continuu, de la 7.30 la 24.00. Din când în când, pentru intervale scurte de timp (30-60 minute) emitea și al II-lea program  RADIO BUCUREȘTI, în mod special când pe primul program era emisiune în limba maghiară. Am observat:„ORA COPIILOR”, „ORA SATULUI” și „ORA SINDICALĂ” (duminică), „ORA NAȚIUNILOR VECINE” (URSS- marți, 13.30, Iugoslavia- miercuri, 21.00), ORA ȘCOALEI (vineri 09.00). Marți, 23 decembrie 1947, de la ora 11.00 s-a transmis de la Opera de Stat „Serbarea Pomului de Crăciun a Societății Române de Radiodifuziune” M-au amuzat „VARIETĂȚILE SOVIETICE” de duminică, ora 17.30, cu următorul sumar: „1.Conferința Generalisimul Stalin, cetățean de onoare al României, 2. Cântece închinate lui Stalin, 3. Informații și 4. Glorie patriei Sovietice de Zaharov (discuri)” Halal varietăți, pe principiul „Etă ni fridom, etă carnaval!”

GUVERNUL PETRU GROZA DE LA EUFORIE LA PANICĂ (Două săptămâni dramatice din istoria României (17-30 decembrie 1947), ELEODOR FOCȘENEANU) .  La mijlocul lunii decembrie 1947 toţi factorii ostili guvernului prosovietic sau numai indezirabili, fuseseră fie înlăturaţi, fie puşi în imposibilitatea de a acţiona împotriva guvernului Petru Groza.. Cât despre singurul obstacol, dar şi cel mai greu de trecut, regele Mihai I, se părea, spre satisfacţia guvernanţilor comunişti din România că lucrurile aveau să se orânduiască de la sine, fără nici o bătaie de cap. Suveranul şi Regina Mamă plecaseră la 12 noiembrie 1947 la Londra pentru a participa la ceremonia căsătoriei principesei Elisabeta, moştenitoarea tronului Marii Britanii. Guvernul îşi dăduse acordul cu o grabă şi o amabilitate suspecte şi membrii guvernului Petru Groza conduseseră pe rege la aeroportul Băneasa cu o voioşie exagerată. Se spera desigur că regele avea să se folosească de acest prilej pentru a părăsi definitiv ţara. Aceste supoziţii păreau să se îndeplinească. În comunicatul Casei Regale nr. 29 din 12 noiembrie 1947, se menţiona că M.L aveau să lipsească din ţară aproximativ 20 de zile, dar trecuse mai mult de o lună şi nu se întorseseră. În toată această perioadă, ziarele Scânteia şi România liberă păstraseră o tăcere absolută cu privire la vizita suveranului. Cum primul era oficiosul PCR, iar celălalt al guvernului, era o certitudine că ele reflectau politica guvernanţilor ca regele să fie ignorat complet, pentru a pregăti opinia publică cu eventuala sa detronare.

La 17 decembrie 1947, guvernul Petru Groza, în care, între timp, comuniştii obţinuseră o pondere incontestabilă, culegea roadele îndelungatei sale aşteptări şi strădanii pentru acapararea puterii. Venea în vizită oficială la Bucureşti, în fruntea unei numeroase delegaţii guvernamentale, mareşalul Iosif Broz Tito – prima vizită a unei important personalităţi politice de când fusese impus la putere, la 6 martie 1945, acest guvern care avea să fie ignorat de atunci de toate Statele. La primirea solemnă din gara Mogoşoaia nu s-a intonat Imnul Regal Român, ci doar Imnul naţional iugoslav. În  seara zilei de 17 decembrie 1947 are loc la Palatul Ministerului Afacerilor Străine un dineu în cinstea mareşalului Tito şi a celorlalţi oaspeţi iugoslavi, oferit de Ministrul Afacerilor Străine, Ana Pauker.

A doua zi, joi 18 decembrie 1947 este rândul primului ministru, dr. Petru Groza să ofere un dejun la Cercul Militar în cinstea aceloraşi oaspeţi A treia zi s-a semnat Tratatul de prietenie,colaborare şi ajutor reciproc între Regatul României şi Republica Populară Federativă Iugoslavia, prima şi cel mai inofensivă fraudă a guvernului, care era delegat de către Rege să facă numai lucrările administraţiei publice, numiri şi destituiri de funcţionari publici şi nicidecum să încheie tratate.. Tot vineri 19 decembrie 1947, ora 11.30 Scânteia anunţa o mare adunare populară  în Piaţa Victoriei unde s-au adunat 750.000 participanţi din toată ţara.  Şi Adunarea Deputaţilor, prezidată de Mihail Sadoveanu s-a întrunit în şedinţă specială. Suita de festivităţi s-a încheiat în seara zilei de vineri, 19 decembrie 1947 cu recepţia din saloanele Cercului Militar oferit de ambasadorul iugoslav la Bucureşti. Din nou s-a intonat doar imnul iugoslav. Delegaţia iugoslavă a fost însoţită până la graniţă de Gheorghiu-Dej, secretarul general PMR şi ministrul industriei şi comerţului secundat de Teohari Georgescu, ministrul Afacerilor Interne şi, din partea Partidului Social Democrat de ministrul Educaţiei naţionale, Ştefan Voitec.

Sâmbătă 20 decembrie 1947, Adunarea Deputaţilor între orele 10 şi 10.35 adoptă prin vot secret, cu bile, modificarea articolului 267 din Codul Penal, privind delictul de trecere frauduloasă a graniţei, înăsprind sancţiunea. Apoi, între orele 11 şi 11.20 tot prin vot secret, cu bile s-a adoptat completarea articolelor 1 şi 2 ale Legii 877 din 8 decembrie 1940, care de fapt era un decret din timpul guvernării legionare. Completarea celor două articole prevedeau posibilitatea retragerii naţionalităţii române cetăţeanului român care nu se întorcea în ţară la expirarea termenului de validitate a actelor de călătorie sau cel mai târziu la 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii, precum şi extinderea măsurilor de confiscare a averii ca perioadă complementară. În 20 de minute au avut loc discuţiile, votarea pe articole şi apoi votarea finală cu bile (224 albe-pentru şi una neagă-contra). Fiind final de sesiune, vicepreşedintele Adunării Deputaţilor prof. Constantinescu-Iaşi anunţă următoarea şedinţă pentru marţi, 20 ianuarie 1948, orele 17. Toate ziarele au anunţat vacanţa parlamentară de o lună.

Pentru duminică 21 decembrie 1947, orele 17 la Sala Aro, acum Sala Patria, se pregătea  o festivitate închinată aniversării Zilei de naştere a generalisimului Stalin la care va vorbi tov. Gheorghiu Dej. (aşa anunţau oficioasele comuniste în data de 20 decembrie). Dar anunţul a fost schimbat după 24 de ore şi cu caractere mai mici a fost înlocuit vorbitorul şi anume Miron Constantinescu, membru al Biroului Politic al CC al PCR şi secretar al Comisiunii de redresare economică şi reformă monetară. Ciudat a fost că au lipsit Gheorghiu Dej,  Vasile Luca, Emil Bodnăraş şi Teohari Georgescu. Ana Pauker a salvat aparenţele pentru evitarea speculaţiilor inoportune.

La ora 13, la Gara Mogoşoaia ( din cauza vremii nefavorabile nu s-a putut folosi calea aerului) a revenit în ţară Regele Mihai şi Regina Mamă Elena. A fost întâmpinat de membrii guvernului Groza, Nu s-a menţionat nici o primire solemnă, nici trecerea în revistă a companiei de onoare, nici ovaţii nici intonarea Imnului regal. Pe cât de joviali au fost membrii  guvernului la plecarea Regelui pe atât de ostili au fost la sosire.

Activitatea Regelui din perioada 21-30 decembrie 1947 se poate reconstitui doar din comunicatele Casei Regale din Monitorul Oficial, Scânteia ignorându-l complet pe Suveran.

Luni 22 decembrie 1947, regele a învestit trei feţe bisericeşti în rang de chiriarh (Justinian ca mitropolit al Moldovei)

Marţi 23 decembrie regele primeşte pe baronul del Murgo care îşi prezintă scrisorile de acreditare ca Trimis Extraordinar şi Plenipotenţiar al Italiei la Bucureşti, însoţit fiind de ministrul Afacerilor Străine, Ana Pauker, ultimul ministru al guvernului Groza, care cel mai probabil i s-a adresat cu Sire, sau Majestatea voastră. A mai fost primit în audienţă un singur ministru, cel al  Cultelor, Stanciu Stoian.

Ziarul Adevărul relatează că luni, 22 decembrie 1947 regele l-a primit în audienţă pe dr. Petru Groza. Dar întâlnirea nu a fost consemnată, aşa cum era normal în comunicatele Casei Regale. Autorul presupune că şeful Consiliului de Miniştri ţinea să apară în orice împrejurare ca un om de lume civilizat să fi fost la rege în audienţă particulară pentru a-i prezenta urările de Crăciun şi Anul Nou. Singurul oficial comunist care a respectat tradiţia.

Miercuri, 24 decembrie 1947, Regele şi Regina Mamă au plecat la Sinaia pentru a-şi petrece sărbătorile de Crăciun. La fel şi membrii guvernului, au plecat în provincie (Petru Groza la Deva, Vasile Luca la Târgu Secuiesc, Lucreţiu Pătrăşcanu la Predeal, Ştefan Voitec la Breaza). Puţini ştiau însă că Emil Bodnăraş plecase la Moscova, dar nu în vacanţă !

Continuarea, aici, https://tvarheolog.wordpress.com/2016/12/30/eleodor-focseneanu-doua-saptamani-dramatice-din-istoria-romaniei-17-30-decembrie-1947/


https://arheo9tv.wordpress.com/2017/12/24/1980-14-30-martie-5-aprilie-1980/ 

Pe ultima pagină, textul lui Adrian Păunescu și partitura melodiei „ROATA”, compusă și interpretată de Victor Socaciu. „Roată, roată, te mai inventăm o dată, roată, roată, și cu tine lumea toată, roată” 

 


https://arheo9tv.wordpress.com/2017/12/24/1936-72-radio-universul-1-7-martie-1936/ 

„Știința în fața unei probleme noi: Radiofonia e vinovată de anomaliile meteorologice– crede profesorul d ‘Arsonval. 5600 kilowați sunt pompați în atmosfera Europei, în fiecare seară, producând variații în ionizarea aerului. Va trebui să renunțăm la radio? Vor răspunde întrebării profesorul Dragomir Hurmuzescu, decanul Facultății de științe din București și unul dintre părinții radiofoniei românești, Musceleanu, cunoscutul fizician pasionat de problemele cele mai noi ale științei sale, Enric Oteteleșanu, directorul Institutului meteorologic central și ing. Tănăsescu, conferențiar de radio-comunicații la Școala Politehnică din București.” principalul articol, în paginile 3-4, semnalizat și pe copertă.

Duminică, 1 martie 1936, ora 14.45, la Ora veselă (care avea cam 15 minute, de fapt) sketch-ul umoristico-muzical „Mărțișorul” cu Stoe și Vasilache. La ora 21.10 piesa de teatru într-un act „Domnul cu camelii” de Tudor Mușatescu. Programul primei zile de primăvară se încheie cu mărțișoare muzicale pentru toate vârstele oferite de Nello Manzatti și orchestra Sandu Marcu. Luni 2 martie 1936, de la ora 20.20 are loc comemorarea a 20 de ani de la moartea Carmen-Sylvei (regina Elisabeta a României, soția regelui Carol I). La ora 21.35 „Seninătatea” de Mircea Eliade.

 


https://arheo9tv.wordpress.com/2017/12/24/1987-urzica-nr-7-iulie-1987/ 

O antologie estivală s-a dorit acest număr special.Sunt rememorate amintiri din edițiile apărute în timpul verii. În pagina 2, sub genericul „Așa a început Urzica” este reluată schița „Legitimația, vă rog!” scrisă de Zaharia Stanciu pentru prima apariție a Urzicii. Totuși, nr.1/1949 a apărut la data de 1 februarie 1949, în plină iarnă, adică în nici un caz estival !

 


https://arheo9tv.wordpress.com/2017/12/23/1980-13-23-29-martie-1980/ 

 


https://arheo9tv.wordpress.com/2017/12/23/1936-71-radio-universul-23-29-februarie-1936/ 

În pagina 6, un articol critic la adresa Radioului național: „Ori treabă, ori demisia!”  Luni, 24 februarie 1936, ora 19.15, o emisiune de 45 de minute dedicată Zilei Naționale a Estoniei.

 


https://arheo9tv.wordpress.com/2017/12/23/2007-546-146-s38-radio-romania-17-23-septembrie-2007/