Arhiv─â pentru ianuarie, 2020


Click pe link pentru vizualizare imagini la rezolu╚Ťie maxim─â: https://arheo12tv.video.blog/2020/01/31/1962-562-26-august-1-septembrie-1962/

 


Click pe link pentru vizualizare imagini la rezolu╚Ťie maxim─â: https://arheo12tv.video.blog/2020/01/30/1986-07-9-15-februarie-1986/

 


Click pe link pentru vizualizare imagini la rezolu╚Ťie maxim─â: https://arheo12tv.video.blog/2020/01/28/1986-06-2-8-februarie-1986/┬á

 


Click pe link pentru vizualizare imagini la rezolu╚Ťie maxim─â: https://arheo12tv.video.blog/2020/01/28/1962-561-19-25-august-1962/

 


Click pe link pentru vizualizare imagini la rezolu╚Ťie maxim─â: https://arheo12tv.video.blog/2020/01/26/1986-05-26-ianuarie-1-februarie-1986/

Pentru c─â paginile cu ziua Tovar─â╚Öului (duminic─â, 26 ianuarie 1986) ar fi trebuit tip─ârite alb-negru, paginile 2-3 au con╚Ťinut fotografii cu ÔÇ×Ctitorii ale Epocii Ceau╚ÖescuÔÇŁ, iar zilele de luni ╚Öi mar╚Ťi au fost ├«nghesuite fiecare pe c├óte o singur─â pagin─â. Situa╚Ťia s-a repetat ╚Öi la aniversarea din 1988. Toate aceste artificii tipografice pentru ca pe paginile din ziua de na╚Ötere a lui Ceau╚Öescu s─â fie c├ót mai mult─â culoare ro╚Öie !

 


Click pe link pentru vizualizare imagini la rezolu╚Ťie maxim─â: https://arheo12tv.video.blog/2020/01/26/1961-525-10-16-decembrie-1961/

 


Click pe link pentru vizualizare imagini la rezolu╚Ťie maxim─â: https://arheo12tv.video.blog/2020/01/25/1975-06-2-8-februarie-1975/

 


Click pe link pentru vizualizare imagini la rezolu╚Ťie maxim─â: https://arheo12tv.video.blog/2020/01/25/1947-20-radio-azi-3-9-martie-1947/

Ultima revist─â ÔÇ×Radio AziÔÇŁ din colec╚Ťia mea. A╚Öa cum reiese dintr-o fi╚Ö─â de inventar de la BCU Cluj-Napoca, ultima referire la revista Radio Azi este pentru num─ârul 22/1947, corespunz─âtor perioadei 17-23 martie 1947.

 


Click pe link pentru vizualizare imagini la rezolu╚Ťie maxim─â: https://arheo12tv.video.blog/2020/01/25/1961-523-26-noiembrie-2-decembrie-1961/

Nici o referire ├«n tot cuprinsul revistei referitor la Ziua Unirii. Nici m─âcar ├«n ziua de vineri, 1 decembrie 1961. Singurul lucru care iese ├«n eviden╚Ť─â este vigneta imperativ-vocativ─â ÔÇ×VORBE╚śTE MOSCOVA!ÔÇŁ La Televiziune nu se pune problema, deoarece s-a nimerit ca 1 decembrie s─â fie exact ├«n ziua de pauz─â a Televiziunii din Moliere.

 


Click pe link pentru vizualizare imagini la rezolu╚Ťie maxim─â: https://arheo12tv.video.blog/2020/01/24/1947-19-radio-azi-24-februarie-2-martie-1947/

Extrem de interesant interviul dat de c─âtre directorul general al Societ─â╚Ťii Rom├óne de Radiodifuziune, Matei Socor ├«n paginile 2,5 ╚Öi 6 sub titlul ÔÇ×Radioul trebuie s─â devin─â un focar de cultur─âÔÇŁ. ├Äl ave╚Ťi integral ├«n format text, pentru c─â e o pagin─â de istorie prin numeroasele date oferite. M-a amuzat clasic─â vin─â a ÔÇ×vechii mo╚ÖteniriÔÇŁ, a ÔÇ×clicii antonescieneÔÇŁ. Un articol despre Matei Socor ca director al Radioului g─âsi╚Ťi la adresa┬áhttps://www.historia.ro/sectiune/general/articol/matei-socor-primul-presedinte-comunist-al-radioului.

RADIOUL TREBUIE S─é DEVIN─é UN FOCAR DE CULTUR─é.

Interviu cu dl. Matei Socor, Directorul general al Societ─â╚Ťii Rom├óne de Radiodifuziune

Ascult─âtorul de radio este ├«ndeob╚Öte o persoan─â comod─â. El se a╚Öeaz─â tacticos ├«n fa╚Ťa aparatului de radio, suce╚Öte butonul ╚Öi vocea crainicului care vorbe╚Öte la distan╚Ťe de zeci ╚Öi sute de kilometri n─âv─âle╚Öte ca prin farmec ├«n camera lui. Printr-un gest ├«n ampren╚Ť─â at├ót de ne├«nsemnat el ├«╚Öi poate comanda concerte simfonice, jazz-uri, conferin╚Ťe sau ultima edi╚Ťie special─â a ziarului vorbit, ├«mpachetat pe calea undelor ╚Öi servit cu promptitudine la domiciliu. Dac─â ├«i place, rareori se pronun╚Ť─â. Dac─â nu-i place, e foc ╚Öi par─â. Ba c─â se transmit prea multe discuri, ba c─â se transmite prea mult─â muzic─â simfonic─â ├«n timp ce lui ├«i place muzica de dans, ba c─â orele de emisiune sunt nepotrivite ╚Ö.a.m.d.

┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á Cusururi se g─âsesc ├«ntotdeauna. Dar de la gestul comod ╚Öi simplu al ascult─âtorului care suce╚Öte butonul p├ón─â la munca obositoare pe care f─âuritorii programelor radiofonice o depun zi de zi pentru a satisface gusturile lui ╚Öi ale tuturor ascult─âtorilor este o distan╚Ť─â pe care imagina╚Ťia lui rareori o parcurge. Pu╚Ťini suntem aceia care ├«╚Öi dau seama ce ├«nseamn─â a conduce ╚Öi organiza un post de radio. Dac─â afirma╚Ťia este adev─ârat─â ├«n general, cu at├ót mai mult nu este adev─ârat─â ├«n condi╚Ťiile actuale. Radiofonia rom├óneasc─â se resimte din cauza r─âzboiului, care a l─âsat urme ad├ónci ╚Öi dureroase la noi ╚Öi pretutindeni.

┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á Ascult─âtorii de radio ar trebui s─â cunoasc─â mai ├«ndeaproape problemele care sunt legate de activitatea actual─â ╚Öi viitoare a posturile noastre de radio. De aceea, am hot─âr├ót s─â public─âm o serie de articole ╚Öi reportaje din c├ómpul radiofoniei rom├óne╚Öti. Pentru ├«nceput, am socotit c─â cel mai nimerit ar fi s─â ne adres─âm domnului Matei Socor, directorul general al Societ─â╚Ťii Rom├óne de Radiodifuziune, convin╚Öi c─â o convorbire cu domnia sa va fi primit─â cu interes de cititorii no╚Ötri care sunt ├«n cea mai mare parte radio-ascult─âtori.

┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á R─âspunz├ónd la ├«ntreb─ârile noastre precis ╚Öi clar, domnul Matei Socor ne-a oferit posibilitatea s─â afl─âm o mul╚Ťime de lucruri interesante pe care, ├«n limita spa╚Ťiului, le ├«mp─ârt─â╚Öim ╚Öi cititorilor no╚Ötri. Spunem ├«n limita spa╚Ťiului, deoarece convorbirea s-a prelungit timp de aproape trei ore.

├Än ce stare a╚Ťi g─âsit Societatea de Radiodifuziune dup─â 23 August?

├Ämi permit o rectificare. Nu de la 23 August, ci de la 6 Martie am venit noi la conducerea Societ─â╚Ťii de Radio. P├ón─â la aceast─â dat─â, conducerea Radiodifuziunii se afla ├«nc─â ├«n m├óinile faimoasei clici antonesciene, cu bagajul ei politic ╚Öi gestionar. La 6 Martie, odat─â cu instalarea guvernului dr. Petru Groza, democra╚Ťia a p─âtruns ╚Öi la Societatea de Radio.

Sediu ╚Öi studiourile erau distruse de bombardamentele germane. ├Än controalele Societ─â╚Ťii figurau numai 80.000 de abona╚Ťi, fa╚Ť─â de 300.000, c├ó╚Ťi erau ├«naintea r─âzboiului.

Am g─âsit posturi uzate ╚Öi ├«mb─âtr├ónite. B─âneasa, cu cei 18 ani de serviciu, este cel mai vechi post de emisiune din Europa. L─âmpile lui au dep─â╚Öit de 4-5 ori limita normal─â de func╚Ťionare.

Am g─âsit o administra╚Ťie educat─â ├«n spiritul contractelor ╚Öi practicilor oneroase, azi ├«n cercetarea justi╚Ťiei. ├Än r├óndul personalului se aflau multe elemente foste ├«n slujba lui Antonescu ╚Öi a legionarilor, unele amestecate direct ├«n jafurile din Transnistria, ├«n timp ce marea majoritate a func╚Ťionarilor tr─âia de ani ╚Öi ani de zile ├«ntr-o atmosfer─â de cazarm─â ╚Öi exploatare, dezorienta╚Ťi ╚Öi f─âr─â sprijin. Orchestra postului de Radio era ne├«ncadrat─â.

Ce s-a f─âcut pentru ameliorarea situa╚Ťiei?

S-a studiat imediat posibilitatea reconstruc╚Ťiei. ├Än prim─âvara anului 1945 au ├«nceput lucr─ârile noului local care ad─âposte╚Öte birourile tehnice, birourile programelor, etc. Noul local ridicat pe locul vechii cl─âdiri distruse de bombardament a fost construit pe baze moderne, cu studiouri de cea mai recent─â concep╚Ťie, cu aer condi╚Ťionat ╚Öi cu tot confortul necesar, de╚Öi insuficient pentru numeroasele servicii ale Societ─â╚Ťii de Radio. Reconstruc╚Ťia s-a f─âcut pe baza unui ├«mprumut garantat prin ├«ncas─ârile noastre. Din cauza greut─â╚Ťii┬á pe care am ├«nt├ómpinat-o la ob╚Ťinerea creditelor, am trecut prin momente grele ├«n care ne-am v─âzut amenin╚Ťa╚Ťi de a ├«ntrerupe lucrarea.

Reconstruc╚Ťia a cerut nu numai un mare efort financiar, dar ╚Öi o munc─â considerabil─â, serviciile noastre trebuind s─â coordoneze activitatea complex─â a ╚Öase antreprize. Este de remarcat faptul c─â ├«n ultimile luni al verii trecute, s-a lucrat ├«ntr-un ritm mereu accelerat, datorit─â c─âruia am reu╚Öit s─â termin─âm lucrarea ╚Öi s-o inaugur─âm ├«n mod solemn ├«n prezen╚Ťa membrilor Guvernului prin festivitatea radiodifuzat─â la 28 octombrie 1946 din noul studiou.

Num─ârul abona╚Ťilor a crescut datorit─â ridic─ârii restric╚Ťiilor prin rea╚Öezarea tuturor cet─â╚Ťenilor ├«n drepturile lor dup─â armisti╚Ťiu, precum ╚Öi datorit─â unui num─âr mare de clandestini. Num─ârul abona╚Ťilor tinde ast─âzi spre 200.000, cifr─â destul de anemic─â ├«n compara╚Ťie cu alte ╚Ť─âri, cum ar fi Cehoslovacia sau Elve╚Ťia, care au ├«n medie un milion ╚Öi jum─âtate de abona╚Ťi.

Deasemenea, s-au produs eforturi pentru ca programele noastre s─â aib─â ecoul dorit ╚Öi pentru a asigura Societ─â╚Ťii bazele financiare continuei dezvolt─âri la care este obligat─â orice institu╚Ťie de radiodifuziune.

Domnul subdirector general comercial, Vieru,┬áintervine cu explica╚Ťii ample relative la greut─â╚Ťile financiare,┬ádup─â care┬ádomnul director general Matei Socor┬ácontinu─â.

Dup─â cum v─â spuneam, B─âneasa este cel mai vechi post din Europa, din care cauz─â nu mai poate emite cu putin╚Ťa ini╚Ťial─â de 12 kilowa╚Ťi. Reducerea putin╚Ťei d─â loc la st├ónjenirea postului nostru de c─âtre alte posturi, cum ar fi, de pild─â, postul Tunis instalat ilegal de trupele americane, ├«n timpul r─âzboiului. Emisiunea postului B─âneasa acoper─â numai o raz─â restr├óns─â ├«n cuprinsul Munteniei.

L─âmpile au atins 35.000 ore de func╚Ťionare. Dar v─â pot spune c─â aceast─â problem─â este aproape solu╚Ťionat─â ├«ntruc├ót noile l─âmpi comandate se afl─â ├«n vam─â ╚Öi ├«n cel mai scurt timp vor fi instalate la Bod ╚Öi la B─âneasa. ├Än cur├ónd postul Bod ├«╚Öi va relua emisiunile cu puterea integral─â de 150 kw. Numai datorit─â ├«n╚Ťelegerii de c─âtre factorii guvernamentali a importan╚Ťei acestei probleme s-a putut realiza opera╚Ťia pl─â╚Ťii.

├Än sf├ór╚Öit, au fost m─âtura╚Ťi de la Societatea de Radio aceia care au furat postul de la Tiraspol odat─â cu alte aparataje tehnice ╚Öi mobilier pentru propriul lor uz, precum ╚Öi al╚Ťii, care au servit clicii antonesciene, fiind amesteca╚Ťi ├«n gestiunile oneroase.

Personalul Societ─â╚Ťii de Radio beneficiaz─â ast─âzi de o politic─â social─â care const─â ├«n promovarea materialului uman. El are la dispozi╚Ťie un economat, colonii de var─â ╚Öi posibilitatea de a face vilegiatur─â la Timi╚Ö ├«ntr-una din cele mai confortabile pensiuni.

Ce dificult─â╚Ťi ├«nt├ómpin─â Societatea de Radio ╚Öi care sunt proiectele ei pentru viitor ?

Viciul de baz─â al radiodifuziunii rom├óne╚Öti ├«l formeaz─â lipsa de abona╚Ťi, lacun─â ├«n via╚Ťa cultural─â a ╚Ť─ârii ╚Öi cauz─â a precarit─â╚Ťii financiare a radiodifuziunii. Deci, toate problemele trebuie s─â fie ╚Öi or fi rezolvate ├«n func╚Ťie de aceast─â problem─â.

Dar num─ârul abona╚Ťilor este ├«n func╚Ťie de num─ârul aparatelor. Azi nu avem posibilitatea de a produce receptoare radiofonice ├«n ╚Ťar─â. Speciali╚Ötii no╚Ötri studiaz─â ╚Öi trateaz─â cu casele mondiale problema dot─ârii noastre cu multe sute de mii de receptoare ├«n termen de c├ó╚Ťiva ani. Ele vor fi, fie importate, fie fabricate ├«n ╚Ťar─â cu materia prim─â importat─â, fie prin ambele metode.

├Äns─â, ├«n actuala situa╚Ťie economic─â, ├«n timp ce accentul se pune pe resursele de hran─â ╚Öi pe ma╚Öinile produc─âtoare de hran─â, problema nu este u╚Öor de rezolvat. Noi suntem hot─âr├ó╚Ťi s─â facem toate eforturile ╚Öi consider─âm ca o datorie a noastr─â s─â l─ârgim c├ót mai mult cercul ascult─âtorilor no╚Ötri.

├Än locul postului B─âneasa ne trebuie un mare post pe unde mijlocii care s─â se aud─â bine ├«n toat─â ╚Ťara. Acest post ar urma s─â fie T├ónc─âbe╚Ötii care va fi instalat ├«n cl─âdirea ├«nceput─â demult, azi ├«n stadiu de finisare. Existen╚Ťa a dou─â posturi ofer─â ascult─âtorilor dou─â emisiuni ╚Öi astfel ei vor avea posibilitatea de a alege ├«ntre dou─â programe diferite. Ne va fi mult mai u╚Öor atunci, s─â ├«mp─âc─âm toate gusturile.

╚śi fiindc─â vorbim de dificult─â╚Ťi, trebuie s─â pomenesc ╚Öi de mijloacele de imprimare. Orice post de radio modern necesit─â mijloace de imprimare perfec╚Ťionate, discuri ╚Öi aparate speciale. P├ón─â ├«n prezent nu am reu╚Öit s─â import─âm sau s─â construim aparatele necesare pentru imprimarea discurilor. Nu dispunem de nici unul dintre mijloacele moderne de imprimare, cum ar fi magnetofonul, sistemul Philips-Miller, etc. Aceste procedee ├«mbog─â╚Ťesc programele ╚Öi u╚Öureaz─â alc─âtuirea lor. Mai mult, ele fac posibil─â fixarea pentru totdeauna a execu╚Ťiilor artistice valoroase ╚Öi a schimburilor de programe cu posturile str─âine. Ne vom str─âdui s─â achizi╚Ťion─âm magnetofoane imediat ce va fi cu putin╚Ť─â, dar actualmente ele nu se fabric─â nici ├«n str─âin─âtate.

├Än privin╚Ťa localului. Cu toat─â reconstruc╚Ťia pe scar─â mare ╚Öi de concep╚Ťie modern─â a noului local, el r─âm├óne totu╚Öi insuficient fa╚Ť─â de dezvoltarea pe care a luat-o radiodifuziunea din pricina noilor sarcini de ordin tehnic cultural ╚Öi social, impuse de ritmul vremurilor. O cas─â a radiofoniei a devenit imperios necesar─â. Ea va trebui s─â ├«nglobeze toate serviciile noastre ╚Öi o mare sal─â de concerte. Aceast─â cl─âdire se va afla pe terenul nostru de la Arcul de Triumf, peste drum de Parcul Na╚Ťional. Deocamdat─â, lucrarea se afl─â ├«n faz─â de proiect ╚Öi necesit─â o documentare la fa╚Ťa locului ├«n raport cu ultimele perfec╚Ťion─âri stabilite de tehnica altor ╚Ť─âri. P├ón─â atunci, suntem ├«mpr─â╚Ötia╚Ťi ├«n 7-8 localuri, ceea ce creeaz─â serioase dez-agramente ├«n serviciu. Emisiunea se face ├«n dou─â localuri, din care cel de la Sf. Sava este cu totul necorespunz─âtor. Praga dispune de 12 studiouri ╚Öi Sofia de 9 studiouri. Oricum, de la 1 Martie 1947 vom emite ╚Öi noi din 5 studiouri, 3 ├«n noul local ╚Öi 2 la Sf. Sava.

├Än domeniul social suntem la ├«nceputul unei opere vaste care a ├«nceput cu culturi agricole, ferme ╚Öi cresc─âtorii de animale pentru aprovizionarea func╚Ťionarilor. Vom continua cu un program de construc╚Ťie a locuin╚Ťelor pentru func╚Ťionari. Realit─â╚Ťile economice ne impun pentru moment un ritm mai lent ╚Öi chiar am├ónarea unei p─âr╚Ťi din proiect, care nu a fost ├«nc─â p─âr─âsit─â.

Trebuie s─â atrag aten╚Ťia asupra eforturilor tehnice ╚Öi administrative ale acestei institu╚Ťii care lucreaz─â cu venitul realizat din infima tax─â de 250-300 lei pe zi, c├ót comport─â abonamentul. Este de la sine ├«n╚Ťeles c─â ne g─âsim ├«n imposibilitatea de a mai face fa╚Ť─â mult─â vreme ├«n aceste condi╚Ťiuni. Radiodifuziunea cu un mic num─âr de ascult─âtori din pricina lipsei de aparate receptoare a trebuit s─â fac─â fa╚Ť─â tuturor greut─â╚Ťilor ╚Öi s─â purcead─â la opera de reconstruc╚Ťie ├«n asemenea condi╚Ťiuni financiare. Am reu╚Öit totu╚Öi s─â ├«ncheiem exerci╚Ťiul trecut ├«ntr-un mod satisf─âc─âtor.

Astfel, putem spune c─â suntem un serviciu public nedeficitar ╚Öi nesubven╚Ťionat.

├Än cursul convorbirii relative la dificult─â╚Ťile de ordin tehnic au intervenit ╚Öi┬ádomnii profesor univ. P─âtra╚Öcu, directorul tehnic al Societ─â╚Ťii ╚Öi┬ádomnul inginer Gross, directorul coordon─ârii,┬ácare au r─âspuns cu mult─â amabilitate la ├«ntreb─ârile noastre, d├óndu-ne indica╚Ťiile solicitate.

Figureaz─â ├«n proiectele Societ─â╚Ťii eventualitatea unor posturi regionale ?

Crearea unei re╚Ťele de posturi regionale constituie una din primele noastre preocup─âri. Socotim necesar ca specificul diferitelor regiuni ale ╚Ť─ârii, precum ╚Öi problemele care le fr─âm├ónt─â vor fi puse ├«n valoare de emisiuni regionale. Regret─âm foarte mult c─â p├ón─â ├«n prezent nu am fost ├«n m─âsur─â s─â reinstal─âm postul de la Ia╚Öi. Am fost nevoi╚Ťi s─â-l folosim la T├ónc─âbe╚Öti, unde peste pu╚Ťin, dup─â perioada experimental─â, va deveni un auxiliar sau chiar ├«nlocuitor al B─ânesii, p├ón─â c├ónd vom intra ├«n posesia marelui post pe unde mijlocii.

Pe de alt─â parte, ├«n Banat posturile rom├óne╚Öti nu se aud din cauza configura╚Ťiei ╚Öi naturii solului bogat ├«n minereuri. Este necesar ca ├«n aceast─â parte a ╚Ť─ârii s─â construim un post regional.

Am fi foarte bucuro╚Öi dac─â trec├ónd peste toate dificult─â╚Ťile am putea instala ╚Öi organiza la Ia╚Öi unul din posturile Armatei, pe care suntem pe cale de a-l ob╚Ťine ├«n acest scop. Capitala Moldovei ar c─âp─âta astfel un ajutor nepre╚Ťuit pentru re├«nnoirea unui centru cultural cu o veche tradi╚Ťie.

Care este opinia dumneavoastră cu privire la rolul emisiunilor radiofonice într-un stat democrat?

Scopul pentru care facem toate aceste eforturi, scopul pentru care lucreaz─â ├«n aceast─â institu╚Ťie ├«ntregul personal ╚Öi ├«n primul r├ónd o echip─â de conducere compus─â din oameni de cultur─â, arti╚Öti ╚Öi tehnicieni, unindu-╚Öi efortul ╚Öi capacitatea lor cu mult devotament, este mai presus de orice servirea unui program care s─â corespund─â operei culturale ╚Öi educative pe care radioul trebuie s-o difuzeze ├«n masele largi ale poporului.

V─â rug─âm s─â ne spune╚Ťi ceva despre alc─âtuirea programelor la radio.

Noi nu ne mul╚Ťumim c─â am eliminat dintr-un program inspirat de concep╚Ťii reac╚Ťionare ╚Öi anti-culturale tot ceea ce era ├«n conflict cu principiile larg democratice care ne c─âl─âuzesc.

Nu ne mul╚Ťumim nici numai cu o perfec╚Ťionare continu─â a tehnicii programelor ╚Öi a prezent─ârii lor. Socotim c─â radiodifuziunea nu trebuie s─â fie un simplu vehicul al artei ╚Öi culturii. Suntem urm─âri╚Ťi de imboldul de a constitui un focar de cultur─â ╚Öi de la ├«nceput putem cita cu satisfac╚Ťie c├óteva succese. A╚Öa de pild─â, crearea corului Radio, care sub conducerea domnului profesor doctor Botez, se situeaz─â ca una din cele mai valoroase forma╚Ťii din ╚Ťar─â. Orchestra Radio a devenit o orchestr─â simfonic─â de prim rang.

Prin r─âsunetul tot mai larg printre cei mici a emisiunilor de la ÔÇ×Ora copiilorÔÇŁ ╚Öi ├«nfiin╚Ťarea corului de copii (primul mare cor de copii la noi ├«n ╚Ťar─â), precum ╚Öi prin valoarea ridicat─â ╚Öi spontaneitatea colabor─ârii elevilor la ÔÇ×Ora ╚ÖcoliiÔÇŁ am adus o real─â ├«mbun─ât─â╚Ťire programelor radiofonice. Acord─âm ├«n special acestei contribu╚Ťii a tineretului o importan╚Ť─â semnificativ─â.

Pe aceea╚Öi linie de preocup─âri, Societatea noastr─â a instituit un concurs literar ╚Öi muzical cu premii de 250 de milioane lei. Concursul a fost instituit cu ocazia anivers─ârii a 100 de ani de la Revolu╚Ťia de la 1848 ╚Öi lucr─ârile vor fi inspirate din luptele pentru libertate ale poporului rom├ón. Deasemenea, am anun╚Ťat ╚Öi un concurs tehnic pentru un aparat popular ╚Öi pentru o inova╚Ťie ├«n alimentarea aparatului, cu ocazia anivers─ârii a 20 de ani de la ├«nfiin╚Ťarea Societ─â╚Ťii de Radio.

Inten╚Ťion─âm s─â cre─âm ├«n jurul microfonului un cerc cultural cu preocup─âri variate din toate domeniile de activitate spiritual─â, care s─â grupeze personalit─â╚Ťile cele mai reprezentative ╚Öi active din cultura ╚Öi arta rom├óneasc─â ╚Öi ale c─ârui dezbateri ╚Öi produc╚Ťii s─â fie redate ascult─âtorilor, sub forma lor cea mai spontan─â.

A╚Öa ├«n╚Ťelegem noi s─â ne dirij─âm eforturile, pentru a deveni un focar de cultur─â, un loc unde se nasc fenomene ╚Öi forme noi ├«n cultur─â.

La discu╚Ťie a luat parte ╚Öi┬ádomnul profesor univ. Alexandru Graur, sub-directorul general al programelor.

Crede╚Ťi c─â emisiunile radiofonice pot contribui la consolidarea democra╚Ťiei ╚Öi la efortul constructiv al ╚Ť─ârii?

La aceast─â ├«ntrebare, domnul Matei Socor r─âspunde scurt, dar cu o mare convingere ├«n glas:┬á ÔÇ×Da!ÔÇŁ

Convorbirea s-a ├«ntors apoi asupra programelor ╚Öi┬ádomnul dr. Petre Iosif, directorul cultural al Societ─â╚Ťii┬áne-a dest─âinuit unele inova╚Ťii pe care ascult─âtorii vor avea ocazia s─â le aprecieze ├«n cur├ónd.

┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á Arunc├óndu-mi privirea pe cadranul ceasului, am constatat c─â, de la sosirea noastr─â, ar─ât─âtorul avansase cu trei ore. Am plecat de la Direc╚Ťiunea General─â cu convingerea c─â acolo se lucreaz─â cu inim─â pentru ameliorarea condi╚Ťiilor de dezvoltare a radiofoniei rom├óne╚Öti.

┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á ├Änainte de a ├«ncheia, ╚Ťinem s─â mul╚Ťumim pe aceast─â cale┬ádomnului director general Matei Socor┬ápentru amabilitatea ╚Öi bun─âvoin╚Ťa domniei sale, care au animat convorbirea noastr─â.

Al. Haralambie

 

1986-04 19-25 ianuarie 1986

Posted: 24/01/2020 in F─âr─â categorie

Click pe link pentru vizualizare imagini la rezolu╚Ťie maxim─â: https://arheo12tv.video.blog/2020/01/24/1986-04-19-25-ianuarie-1986/

Vineri, 24 ianuarie 1986, de Ziua Unirii programul tip─ârit titra cu fond ro╚Öu o lozinc─â mare pe dou─â pagini: ÔÇ×Tr─âiasc─â unitatea de nezdruncinat a ├«ntregului nostru popor ├«n jurul Partidului Comunist Rom├ón, al secretarului s─âu general, tovar─â╚Öul Nicolae Ceau╚Öescu!ÔÇŁ┬á­čśü

 


Click pe link pentru vizualizare imagini la rezolu╚Ťie maxim─â: https://arheo12tv.video.blog/2020/01/24/1961-521-12-18-noiembrie-1961/

 


Click pe link pentru vizualizare imagini la rezolu╚Ťie maxim─â: https://arheo12tv.video.blog/2020/01/22/1985-51-15-21-decembrie-1985/