Archive for the ‘1 Mai’ Category


https://arheo9tv.wordpress.com/2018/01/20/1936-80-radio-universul-26-aprilie-2-mai-1936/ 

 


https://arheo9tv.wordpress.com/2017/11/11/2007-527-127-s18-radio-romania-30-aprilie-6-mai-2007/ 

 


La cinci ani dup─â difuzarea acestul documentar senza╚Ťional m-am g├óndit s─â-i fac transcrierea, pentru a afla c├ót mai multe persoane despre catacombele istoriei. Un singur lucru adaug, c─â realizatorul TVR, Cristi ╚Üepe╚Ö a murit ├«n urma unui infarct, la volan, la 12┬ádecembrie 2015. __________________

ÔÇ×C─âut─ârile prin arhiva Televiziunii Rom├óne ne-au pus ├«n fa╚Ťa unei descoperiri senza╚Ťionale. ├Än 1989, propaganda, care ajunsese s─â rescrie istoria rom├ónilor ├«ntr-o mare m─âsur─â, oferea o inedit─â fotografie document. Aceasta confirma c─â la┬á marea ╚Öi istorica adunare comunist─â ╚Öi antifascist─â din 1 mai 1939, Nicolae ╚Öi Elena Ceau╚Öescu nu doar c─â erau participan╚Ťi, ci se aflau chiar ├«ntre conduc─âtori. Doar c─â televiziunea mai amintise despre acel eveniment istoric ├«n anii anteriori, minus participarea cuplului de dictatori ╚Öi folosise imaginea cu pricina doar ca pe o unealt─â de construc╚Ťie a mitului partidului comunist eroic. Ce se ├«nt├ómplase ? La fel ca ├«n bancurile absurde de alt─âdat─â cu ┬áRadio Erevan, era o mic─â mare problem─â. ├Än realitate, cei doi nu participaser─â la acea adunare, iar adunarea nu fusese de fapt organizat─â de partidul comunist, care la acea vreme cu greu ar fi putut umple o bodeg─â, dar─âmite o pia╚Ť─â central─â. ├Än plus, nu era o demonstra╚Ťie antifascist─â, ci una care sus╚Ťinea regimul dictaturii regale al lui Carol al II-lea. Totul era o mare minciun─â, la fel precum comunismul ├«nsu╚Öi. Preocup─ârii pentru m─âsluirea istoriei ├«i sc─âpase topirea unui film cu o mitologie nedefinitivat─â a partidului comunist ╚Öi astfel investiga╚Ťiile noastre au g─âsit fotografia original─â pentru care ni╚Öte speciali╚Öti ├«n propagand─â ╚Öi-au c├ó╚Ötigat, nu p├óinea, ci dulcea╚Ťa de pe untul de pe p├óine, toate ra╚Ťionalizate ├«n 1989, ultimul an al lui Ceau╚Öescu.

Am descoperit cu surprindere c─â, ├«n chiar aceast─â zi, 1 mai 1939, ╚Öi muncitorii din Germania nazist─â ├«╚Öi aveau s─ârb─âtoarea. ├Än chiar acele zile se preg─âtea ├«n secret semnarea pactului Molotov – Ribbentrop, care avea s─â sf├ó╚Öie Europa ╚Öi s─â confirme faptul c─â at├ót comunismul, c├ót ╚Öi na╚Ťional-socialismul ╚Ť├ó╚Önesc din acela╚Öi izvor al infernului. Arhiva Televiziunii Rom├óne geme de m─ârturii propagandistice realizate dup─â re╚Ťete ├«mprumutate de la Uniunea Sovietic─â ╚Öi de cel de-al Treilea Reich, ale ├«njosirii poporului rom├ón de c─âtre o clic─â de st─âp├óni certa╚Ťi cu munca, ╚Öi care ├«╚Öi g─âseau pl─âcerea sadic─â s─â le soarb─â ova╚Ťiile ╚Öi ├«nchinarea tocmai oamenilor muncii, a c─âror s─ârb─âtoare, chipurile, o organizau.

├Än primii ani, la demonstra╚Ťiile de 1 mai se vorbea despre Ziua interna╚Ťional─â a celor ce muncesc, iar pe m─âsur─â ce comunismul rom├ónesc devenea tot mai na╚Ťionalist ╚Öi cultul personalit─â╚Ťii tot mai accentuat, Nicolae Ceau╚Öescu ocupa invariabil miezul s─ârb─âtorii. ├Än primii ani ai dictaturii acestor revolu╚Ťionari de profesie, certa╚Ťi cu munca – cei mai mul╚Ťi, unii proletari mai aveau ├«nc─â speran╚Ťe c─â vor vedea o or├ónduire mai dreapt─â. Cu fiecare an, ├«ns─â, camera de luat vederi este tot mai neputincioas─â ├«n a g─âsi oameni care s─â par─â ferici╚Ťi. O inova╚Ťie stranie a paranoiei ultimilor ani de dinaintea c─âderii lui Nicolae Ceau╚Öescu a fost a╚Öa-zisa s─ârb─âtorire prin munc─â tocmai a Zilei Muncii, unul din cele mai n─âucitoare paradoxuri ale societ─â╚Ťii socialiste multilateral spulberate. Dictatorul era fericit doar dac─â umplea stadioanele pe unde trecea cu oameni adu╚Öi cu sila, inclusiv copii care trebuia s─â stea de multe ori ├«n frig ╚Öi ploaie pentru a-l pream─âri ╚Öi a-i aduce osanale. Imaginile de arhiv─â sunt valoroase prin ceea ce arat─â, dar ╚Öi prin ceea ce nu arat─â. Toate crucile sau simbolurile cre╚Ötine erau cu mare aten╚Ťie cenzurate ╚Öi scoase din film─ârile televiziunii. Nici o autoritate nu trebuia s─â existe deasupra efemerei dictaturi a omului.

Evenimentul oficial al genezei Zilei Muncii aminte╚Öte de o serie de mi╚Öc─âri de mase care au avut loc ├«n 1886, la Chicago. A╚Öa numita afacere Haymarket a fost un miting muncitoresc ├«n timpul c─âruia cineva, un anarhist, a aruncat o bomb─â ├«n r├óndurile Poli╚Ťiei. Ace╚Ötia au deschis, apoi, focul. A murit un poli╚Ťist ╚Öi-un muncitor, al╚Ťi 70 de poli╚Ťi╚Öti au fost r─âni╚Ťi ╚Öi-un num─âr apreciabil de demonstran╚Ťi. Hagiografia comunist─â, care a g─âsit astfel┬á martiri, pe s├óngele c─ârora s─â-╚Öi poat─â zidi miturile uit─â s─â men╚Ťioneze faptul c─â acest eveniment a avut loc nu la 1, ci la 4 mai. Mai mult, la acea dat─â, cea mai mare organiza╚Ťie muncitoreasc─â american─â, ┬áKnights of Labor (Cavalerii muncii), ┬áavea deja aproape 20 de ani ╚Öi lupta pentru ziua de munc─â de 6 ore. Era, ├«ns─â, o problem─â pentru ca, aceast─â organiza╚Ťie s─â poat─â intra ├«n mitul comunismului: era anti-socialist─â ╚Öi anti-radical─â. Nu folosea bombe, ci negocieri pentru a ob╚Ťine drepturi pentru proletari, ╚Öi culmea, s─ârb─âtoareau Ziua Muncii ├«n septembrie.

De ce oare s─â-╚Öi celebreze muncitorii ziua la 1 mai ? Ce leg─âtur─â poate exista ├«ntre Noaptea Valpurgic─â, asociat─â definitiv cu vr─âjitoria care este o uvertur─â, Armindenii, care este o s─ârb─âtoare p├óg├ón─â numit─â ╚Öi a pelinului sau a be╚Ťivilor, ├«n care, paradoxal, oamenilor le era fric─â s─â munceasc─â ╚Öi Ziua interna╚Ťional─â a Muncii?

Data s─ârb─âtorii nu a ap─ârut ca o expresie spontan─â a proletariatului care-╚Öi cerea drepturile, ci a fost indus─â de ideologii comuni╚Öti care l-au ├«mpins s─â ÔÇ×zdrobeasc─â or├ónduirea cea crud─â ╚Öi nedreapt─âÔÇŁ, pentru a se putea c─â╚Ť─âra apoi pe umerii s─âi,care avea s─â suporte o nou─â ordine mondial─â, mai crud─â ╚Öi mai nedreapt─â.

Karl Marx nu a avut la activ nici o zi de munc─â ├«n fabric─â, la fel ╚Öi Engels, la fel ╚Öi Lenin. Totu╚Öi, la marile demonstra╚Ťii comuniste, portretele lor erau purtate cu o mai mare venera╚Ťie ╚Öi team─â dec├ót icoanele ├«n procesiunile religioase. Marxismul a ap─ârut ├«ntr-un context ├«n care clasa muncitoare lupta pentru drepturile sale, dar Marx a sus╚Ťinut c─â aceast─â lupt─â nu trebuie s─â urm─âreasc─â drepturi sau ob╚Ťinerea unor condi╚Ťii mai bune de munc─â ╚Öi via╚Ť─â, ci r─âsturnarea ├«ntregii ordini care f─âcuse posibil─â aceast─â munc─â.

Mai pu╚Ťin cunoscut, ├«ns─â, este faptul c─â Marx, ├«nsu╚Öi, a fost, mai degrab─â, preocupat de ├«ndep─ârtarea omului de credin╚Ťa ├«n Dumnezeu ╚Öi, ├«ndeosebi de Cre╚Ötinism, pe care ├«l considera o ÔÇ×religie a sclavilorÔÇŁ. Doar un proletar, din universul c─âruia fusese scos Dumnezeu, era ├«n stare s─â ├«nfiin╚Ťeze Gulag-ul, s─â extermine milioane de semeni de-ai s─âi, ╚Öi, ├«n ultim─â instan╚Ť─â, s─â fie manipula╚Ťi s─â realizeze cele mai nedemne acte de prosl─âvire ale st─âp├ónilor pe care-i are. Eforturile lui Marx de a lupta ├«mpotriva unei societ─â╚Ťi coagulate tradi╚Ťional ├«n jurul unor valori cre╚Ötine par s─â aib─â o anumit─â justificare machiavellic─â. Este ├«ns─â stranie ├«nd├órjirea sa ├«mpotriva sociali╚Ötilor cre╚Ötini care luptau pentru drepturile proletarilor cu Biblia ├«n m├ón─â.

O incursiune aprofundat─â ├«n opera ╚Öi biografia lui Marx ├«l descoper─â pe acesta preocupat de satanism ╚Öi autor al unor ÔÇ×Poeme sataniceÔÇŁ. ├Än c├óteva dintre ele nu se sfie╚Öte s─â profereze cele mai ├«ntunecate blesteme ├«mpotriva lui Dumnezeu ╚Öi s─â-╚Öi afirme ca ideal suprem pr─âbu╚Öirea ├«n infern, al─âturi de ├«ntreaga umanitate. Tot materialismul lozincard era doar o stratagem─â pentru a ├«n╚Öela dorin╚Ťa oamenilor muncii dup─â o via╚Ť─â mai bun─â.

Dar Marx este doar o verig─â intermediar─â ├«n incursiunea noastr─â. Ideile sale sunt de fapt, doar o continuare a idealurilor illuministe. Coinciden╚Ť─â ? Societatea secret─â a illumina╚Ťilor, care a z─âmislit Revolu╚Ťia francez─â ╚Öi care a umplut apoi Europa de s├ónge de proletari ╚Öi ╚Ť─ârani, a fost ├«nfiin╚Ťat─â chiar la 1 mai, ├«n anul 1776, ├«n Bavaria, de c─âtre Adam Weishaupt, chiar dup─â Noaptea valpurgic─â, noaptea orgiilor vr─âjitore╚Öti a lui Mefistofel. Acest profesor de teologie devenit du╚Öman al credin╚Ťei cre╚Ötine a ├«nfiin╚Ťat o mi╚Öcare ce ├«╚Öi propunea s─â lupte ├«mpotriva Monarhiei, ├«mpotriva propriet─â╚Ťii private, ├«mpotriva religiei, mai ales a celei cre╚Ötine, ├«mpotriva Familiei ╚Öi, ├«n general, ├«mpotriva unei lumi care trebuia r─âsturnat─â pentru a aduce Noua Ordine Mondial─â. Mi╚Öcarea mima ateismul, dar era impregrant─â de ocultism. Bine├«n╚Ťeles c─â plebeea secolului XX nici nu trebuia s─â ╚Ötie adev─ârul din spatele miturilor pe care fusese cl─âdit─â, ci doar despre o iluzorie lupt─â care ├«ncerca s─â rad─â de pe fa╚Ťa p─âm├óntului o lume ├«n curs de dispari╚Ťie. At├ót socialismul bol╚Öevic, c├ót ╚Öi socialismul na╚Ťionalist aveau s─â se ├«nchine, ├«n acest fel, idolilor urii, invent├ónd du╚Ömani de clas─â sau de ras─â ╚Öi umpl├ónd lumea cu s├ónge, sacrificii pe altarele ├«ntunericului secolului XX. Era o religie r─âsturnat─â, a tenebrelor, care-╚Öi avea idolii, icoanele, altarele de butaforie, p├ón─â ╚Öi s─ârb─âtoarea denaturat─â a Floriilor, sacrificiile, ritualurile pe care le plasase suficient de aproape de Pa╚Öti ├«nc├ót s─â poat─â ├«ncerca s─â se substituie s─ârb─âtorii ├Änvierii unui Dumnezeu care, culmea, fusese de dragul oamenilor, timp de 33 de ani, chiar Om al muncii, ├«nainte de a fi Om al durerii, obi╚Önuit cu suferin╚Ťa.

A╚Öa cum trebuie ├«ns─â, ├«ntotdeauna ca s─â se ├«nt├ómple, idolii s-au p─ârv─âlit la p─âm├ónt, dar omenirea a trebuit s─â pl─âteasc─â zeci de milioane de vie╚Ťi pentru aceast─â r─ât─âcire c─âreia i-a c─âzut prad─â.

Iar dac─â azi mai r├óde prim─âvara pentru proletari, este doar pentru c─â El, Iisus este singurul care a red─âruit cu adev─ârat demnitatea. Este singurul dintre conduc─âtorii muncitorilor care a ╚Ötiut ce ├«nseamn─â munca proletarului, singurul care i-a iubit. Dar ╚Öi singurul care a ├«nviat !ÔÇŁ


https://arheo7tv.wordpress.com/2017/01/26/1980-18-27-aprilie-3-mai-1980/

╚śi ├«n vremea comunismului se ofereau salaria╚Ťilor zile libere cu recuperare, c├ónd ├«ntre zilele libere oficiale (1-2 ianuarie, 1-2 mai, 23-24 august) ╚Öi duminic─â se intercala o zi de lucru (s├ómb─ât─â sau luni). Din p─âcate pentru p─ârin╚Ťii no╚Ötri, recuperarea nu se f─âcea ca acum s├ómb─âta, ci ├«n duminica cea mai apropiat─â. A╚Öa se face c─â erau nevoi╚Ťi s─â lucreze 13 zile consecutiv pentru a recupera ziua de s├ómb─ât─â sau luni nelucrat─â. ├Än acest mod s-au petrecut lucrurile cu Ziua Muncii din anul 1980. S-a lucrat duminic─â, 27 aprilie ├«n contul zilei de s├ómb─ât─â, 3 mai 1980, oamenii muncii bucur├óndu-se de o vacan╚Ť─â de 4 zile. Dovada este ├«n programele de radio de duminic─â ╚Öi de s├ómb─ât─â care par inversate (duminica sunt emisiuni difuzate de obicei de luni p├ón─â s├ómb─ât─â, iar s├ómb─ât─â sunt emisiuni care se difuzau duminic─â) Pe 1 mai 1980 au omis s─â tip─âreasc─â la ce or─â ├«ncepe s─â emit─â programul 3 ( probabil ora 8.00 sau 9.00). Iar vineri 2 mai 1980, ora 15.30, a╚Öa cum a sesizat posesorul ziarului de fa╚Ť─â, la radio, pe programele 1 ╚Öi 2 se transmiteau simultan programe de muzic─â popular─â diferite. ╚śtiam c─â era cineva special desemnat s─â se ocupe s─â nu se difuzeze simultan acela╚Öi gen de programe pe canalele diferite ale radioului sau televiziunii. ┬á1980-04-27-coperta-1


https://arheo6tv.wordpress.com/2016/06/05/radio-tele-scoala-nr-44-29-aprilie-11-mai-1974/

Este foarte posibil ca acesta s─â fie ultimul num─âr al revistei ÔÇ×Radio Tele ╚ścoal─âÔÇŁ ├«n formatul bilunar. B─ânuiesc c─â dispari╚Ťia revistei are leg─âtur─â cu Nicolae Ceau╚Öescu. Am descoperit ├«n revista ÔÇ×Rom├ónia literar─âÔÇŁ stenograma ╚Öedin╚Ťei secretariatului CC al PCR din data de 1 mai 1974, c├ónd s-a luat decizia de ÔÇ×reducere substan┼úial─â a tirajelor, formatului, num─ârului de pagini ┼či ritmului de apari┼úie a ziarelor ┼či revistelor, precum ┼či suprimarea unora dintre ele. Motivele principale invocate de c─âtre N. Ceau┼čescu au fost necesitatea economisirii h├órtiei ┼či ameliorarea con┼úinutului publica┼úiilor din punct de vedere ideologic. M─âsurile luate au dus ┼či la restr├óngerea cu mai mult de o p─âtrime a personalului din redac┼úii, cei disponibiliza┼úi trec├ónd ├«n bun─â m─âsur─â ├«n aparatul de propagand─â propriu-zisÔÇŁ . Dac─â ave╚Ťi timp, v─â recomand s─â citi╚Ťi ├«ntreg textul, (din p─âcate, cred c─â e incomplet) ┬áhttp://www.romlit.ro/stenograma_edinei_secretariatului_cc_al_pcr_din_ziua_de_1_mai_1974 . Cea mai savuroas─â este afirma╚Ťia cinic─â, dar sincer─â┬áa pre╚Öedintelui Ceau╚Öescu ÔÇ×Am ┼či propus ast─âzi s─â facem o redac┼úie unic─â pentru presa central─â ┼či ar fi suficient, pentru c─â, ├«n afar─â de c├«te un articol luat de la c├«te cineva, se public─â acelea┼či materiale. Informa┼úiile externe s├«nt acelea┼či, informa┼úiile interne la fel ┼či mai este c├«te unul care scrie c├«te un articol, dar din care nu ├«n┼úelegi nimic. Am pus ast─âzi trei ziare pe mas─â ┼či toate seam─ân─â leit nu numai ├«n ce prive┼čte pagina interna┼úional─â. ├Än toate scrie acela┼či lucru numai a┼čezarea este diferit─â, dup─â imagina┼úia fiec─âruia. Noi am mai vorbit nu o dat─â c─â nu este nevoie s─â reia toate acelea┼či ┼čtiri. ┼×tirile interna┼úionale se dau de c─âtre televiziune de 3-4 ori pe zi ┼či atunci ├«n ziare ar trebui s─â apar─â lucruri mai deosebite.ÔÇŁ┬á┬á Oare a╚Öa se explic─â absen╚Ťa din anticariate ╚Öi din colec╚Ťia mea a programelor ÔÇ×Radio-TvÔÇŁ pentru anul 1974 ?

Colaborarea dintre Radio-Televiziunea Rom├ón─â ╚Öi Ministerul ├Änv─â╚Ť─âm├óntului nu s-a oprit odat─â cu dispari╚Ťia acestei reviste, ├«n scurt timp ap─âr├ónd unele bro╚Öuri cu periodicitate instabil─â (ÔÇ×apare c├ónd iese de sub tipar!ÔÇŁ). Sper ca la un moment-dat s─â procur c├ót mai multe ╚Öi s─â fac o sintez─â cu publica╚Ťiile ÔÇ×Radio Tele ╚ścoal─âÔÇŁ din perioada 1974-1983.(am vreo 15, dar b─ânuiesc c─â sunt mai multe). Odat─â cu reducerea programului radio-tv de la ├«nceputul anului 1982, reducerea progresiv─â a emisiunilor de instruire ╚Öcolar─â a dus la dispari╚Ťia total─â a publica╚Ťiilor de profil. Dup─â anul 1989, s-a reluat tradi╚Ťia ╚Öi ├«n februarie 1991 a ap─ârut num─ârul 1 al revistei Tele╚ścoal─â, pe care vi-l voi prezenta ├«n cel mai scurt timp.

Acest ultim num─âr con╚Ťinea programul pentru 1 mai 1974. B─ânuiesc c─â era ceva provizoriu, deoarece nu cred c─â ar fi avut programul unei zile absolut normale, de exemplu, emisiunea Tele ╚ścoal─â. Am v─âzut doar un ziar Sc├ónteia din 2 mai c├ónd programul coincidea cu cel din revist─â, adic─â ceva banal, nimic special pentru o s─ârb─âtoare legal─â, scris─â cu ro╚Öu ├«n calendar.. Senza╚Ťia mea e c─â s-a lucrat pe 2 mai 1974, iar ziua liber─â a fost mutat─â s├ómb─ât─â, deoarece observ un program de s─ârb─âtoare la tv, f─âr─â a se ├«ntrerupe emisia la amiaz─â, a╚Öa cum se ├«nt├ómpla s├ómb─âta. Radio Tele Scoala 1974-44 01Radio Tele Scoala 1974-44 32


https://arheo5tv.wordpress.com/2015/12/30/1950-urzica-nr-30-1-mai-1950-incomplet/

Lipsesc 4 pagini (5-6,11-12).Urzica 1950-30 01


https://arheo5tv.wordpress.com/2015/09/08/1965-urzica-nr-8-30-aprilie-1965/

Urzica 1965-08 01


https://arheo5tv.wordpress.com/2015/09/08/1999-18-26-aprilie-2-mai-1999/

1999-18 01 Coperta 1


https://arheo3tv.wordpress.com/2015/05/03/1998-18-27-aprilie-3-mai-1998/

Vineri, 1 mai 1998 zi libera ! Numarul 17/1998 nu l-am gasit.1998-18 01 Coperta 1


https://arheo3tv.wordpress.com/2015/04/01/1989-18-30-aprilie-6-mai-1989/

S─ârb─âtorirea zilelor de 1 ┼či 2 mai 1989 la Televiziunea Rom├ón─â r─âm├óne un mister pentru mine chiar ┼či dup─â 26 de ani. Odat─â achitat─â datoria extern─â a Rom├óniei ├«n aprilie, s─ârb─âtorit─â cu surle ┼či tr├ómbi┼úe de c─âtre regimul comunist, ne a┼čteptam la o explozie de bucurie ├«n programul celor dou─â zile libere, care picau ├«ntr-un mod fericit luni ┼či mar┼úi, cre├ónd un mega week-end de 3-4 zile. Nu mai vorbesc de coinciden┼úa cu Pa┼čtele ortodox (1 ┼či 2 mai erau a doua ┼či a treia zi de Pa┼čte ├«n 1989!). Eu am r─âmas uimit c├ónd am v─âzut programul tip─ârit, av├ónd senza┼úia c─â au vrut s─â ascund─â cele dou─â zile festive. ├Äntotdeauna, ├«n partea de sus a paginilor dedicate zilelor de 1-2 mai sau 23-24 august, erau lozinci sau citate din Ceau┼čescu. De regul─â, de 1 Mai eram obi┼čnui┼úi cu ÔÇťTr─âiasc─â Ziua interna┼úional─â a celor ce muncesc !ÔÇŁ Apoi programul a fost extrem de s─âr─âc─âcios, fa┼ú─â de anii anterior Luni, 1 mai 1989, programul s-a ├«ncadrat ├«n orarul de duminic─â. ┼×ocul cel mai mare a fost pentru mar┼úi, 2 mai 1989, Ziua Tineretului, din RSR, c├ónd tradi┼úional se emitea de pe la 11.30 o emisiune pentru tineret, urmat─â de un video-magazin de dou─â ore p├ón─â la 15.00. Ei bine, ├«n plin─â zi liber─â, programul a ├«nceput de la 19.00 seara, ca ├«n ├«n orice alt─â zi din 1989. Diferen┼úa a f─âcut-o o jum─âtate de or─â ├«n plus la final, ├«n loc de 22.00, programul ├«ncheindu-se la 22.30. Au mai fost ani ├«n care s-a anun┼úat ├«n s─âpt─âm├ónalul tip─ârit program de dou─â ore pentru 1 ┼či 2 mai (1985), dar p├ón─â la urm─â s-a transmis program special ├«n ambele zile, dar a┼ča cum dovede┼čte ziarul Sc├ónteia, anexat aici, intervalul orar ini┼úial a r─âmas acela┼či (luni 1 mai 1989, programul serii a fost schimbat radical). ┼×i am ├«ncercat pe parcursul celor dou─â zile televizorul, ├«n speran┼úa c─â voi vedea ceva ├«n plus, dar nu s-au r─âzg├óndit. Nici m─âcar un film de desene animate n-au programat ! Plus c─â se voia o born─â de hotar, b─ât├óndu-se moned─â pe jubileul a 50 de ani de la demonstra┼úia de 1 mai din 1939, la care se pare c─â au participat ┼či Ceau┼če┼čtii. Senza┼úia mea este c─â , ├«n ultimul moment, au l─âsat-o mai moale cu aceast─â aniversare. Voi relua integral la final, un articol vechi de 6 ani, din Jurnalul, ├«n ideea c─â e foarte posibil s─â dispar─â de pe server. 1989-04-30 Coperta 11989-05-00 TV

sursa: http://jurnalul.ro/scinteia/special/1-mai-1939-1-mai-1989-50-de-ani-de-propaganda-506034.html

1 Mai 1939 ÔÇô 1 Mai 1989: 50 de ani de propagand─â

La 1 Mai 1989, sus┼úineau ideologii regimului, se ├«mplineau 50 de ani de la ÔÇťMarea demonstra┼úie patriotic─â antifascist─â ┼či antir─âzboinic─âÔÇŁ de la 1 Mai 1939, organizat─â de Nicolae Ceau┼čescu. ├Än acel an, Ceau┼čescu abia ├«mplinise 21 de ani ┼či ie┼čise de c├óteva luni de la Doftana. Putea el s─â organizeze o manifesta┼úie de mare amploare, cu caracter comunist, ├«ntr-un stat condus de un regim autoritar, cum era cel al lui Carol al II-lea? Nimic mai fals. Caracterul comunist al demonstra┼úiei de la 1 Mai 1939, precum ┼či rolul organizator al lui Nicolae Ceau┼čescu au fost o inven┼úie a propagandei de la un cap─ât la altul.

CONGRESUL BRESLELOR
Manifesta┼úia cu pricina a fost un ÔÇťcadouÔÇŁ oferit de Ministerul Muncii ┼či Mihai Ralea (ministrul de resort) regelui Carol. ├Än februarie 1938, acesta instaurase un regim autoritar, ├«n care desfiin┼úase toate institu┼úiile sta┬ştului de tip pluralist: partidele, asocia┼úiile civice cu vederi democrate, sindicatele. Acestea din urm─â au fost ├«nlocuite cu ÔÇťbreslele de lucr─âtoriÔÇŁ, organiza┼úii de orientare fascist─â prin care se realiza controlul muncitorilor.

Director general al Ministerului Muncii a fost numit Stavri C. Cunescu, func┼úionar cu experien┼ú─â ├«n le┬şgisla┼úia muncii, care studiase zeci de ani tipurile de asocia┼úii muncitore┼čti din Europa. El participase de mai multe ori la congresele muncitore┼čti din Germania nazist─â ┼či Italia fascist─â, pun├óndu-se la curent cu metodele prosl─âvirii conduc─âtorului de c─âtre ÔÇťclasa muncitoareÔÇŁ. La pro┬şpunerea sa, Mihai Ralea a dispus s─ârb─âtorirea zilei de 1 Mai 1939 ├«n cadru festiv, pentru a-i ar─âta Suve┬şranului devotamentul lucr─âtorilor industriali fa┼ú─â de noul regim.

A┼čadar, de ÔÇťziua munciiÔÇŁ a fost convocat primul congres na┼úional al nou-├«nfiin┼úatelor bresle la Bucure┼čti. La sf├ór┼čitul evenimentului s-a organizat o parad─â prin fa┼úa Palatului Regal, unde muncitorii trebuiau s─â-l salute fascist pe Carol al II-lea.

Putea Nicolae Ceau┼čescu s─â preia controlul defil─ârii pentru ca participan┼úii s─â strige lozinci antifasciste ┼či antir─âzboinice? Bine├«n┼úeles c─â nu! Participan┼úii la congresul breslelor au fost atent selec┼úiona┼úi de organiza┼úiile jude┼úene care-i trimiseser─â, fiind ve┬şrifica┼úi ┼či de Siguran┼ú─â, pentru a nu exista nici un dubiu referitor la ÔÇťcon┬şvin┬şgerileÔÇŁ lor politice. ├Än Gara de Nord din Bucure┼čti, agen┼úii serviciului secret aveau asupra lor liste cu par┬şticipan┼úii la Congres, verific├óndu-i prin sondaj pe delega┼úii la evenimentul din Capital─â.

Chiar dac─â s-ar fi ÔÇťinfiltratÔÇŁ ├«n nou-createle bresle, Nicolae Ceau┼čescu nu ar fi putut ajunge delegat la congres, av├ónd ├«n vedere dosarul s─âu ÔÇô tocmai fusese eliberat din ├«nchisoare, unde isp─â┼čise o condamnare politic─â!
Congresul propriu-zis s-a des┬şf─â┬ş┼čurat ├«n perfect─â ordine ÔÇô la sala ci┬şnematografului ÔÇťAroÔÇŁ -, f─âr─â ca po┬şli┬ş┼úia s─â primeasc─â vreo ├«n┼čtiin┼úare c─â cineva ar fi tulburat ÔÇťbunul mersÔÇŁ al dezbaterilor. ├Än paralel, au avut loc adun─ârile func┼úionarilor particulari ┼či a meseria┼čilor-patroni, ce s-au ┼úinut la s─âlile Tomis ┼či Eintracht.

Evenimentul central a fost congresul breslelor de la ÔÇťAroÔÇŁ, lucr─ârile fiind deschise de Mihai Ralea, care ├«n discursul s─âu a spus: ÔÇťCeea ce m-a determinat s─â alc─âtuiesc o nou─â lege a breslelor a fost adoptarea, ajustarea structurii clasei muncitoare la tendin┼úele ┼či principiile noului regim.

Noul regim instaurat ├«n februa┬şrie 1938, plec├ónd de la o concep┼úie franc anti-individualist─â, suprimase par┬şti┬ş┬şde┬şle, coteriile, diferen┼úele de clas─â, n─â┬şzu┬şind c─âtre unirea organic─â a tutu┬şror ro┬şm├ónilor. Pe de alt─â parte, ├«n spi┬şri┬ş┬ştul noii Constitu┼úii se afirmase ca o axi┬şo┬şm─â sacr─â principiul muncii. (Aplauze puternice).

├Än locul luptelor fraticide se preconiza un principiu de selec┼úie, de ierarhie ┼či autoritate. Dezordinile care m─âcinau energia muncito┬şreasc─â nu puteau continua mai departe. Dac─â se suprimase ciocnirea dintre partide, nu putea s─â r─âm├ón─â mai departe ciocnirea dintre sindicate.

Am ajuns atunci, prin noua lege a breselor, la concep┼úia unui sindicat unic pe ┼úinut (unitate administrativ─â nou-├«nfiin┼úat─â, care reunea mai multe jude┼úe, n.n.), care nu suprima totu┼či libera asocia┼úie, ci numai constituia monopolul personalit─â┼úii juridice pentru sindica┬ştul majoritar.

Majestatea Sa Regele (aplauze prelungite, ova┼úiuni puternice), cu egal─â solicitudine patern─â, a ar─âtat o deo┬şse┬şbi┬şt─â trud─â pentru truda mun┬şci┬ştorilor s─âi. El a voit s─â fie REGELE MUNCITORILOR (aplauze). Toate suferin┼úele mun┬şcitore┼čti ┼či-au g─âsit ecou ├«n inima SaÔÇŁ.

├Än fa┼úa congresului, muncitorii au adus la r├óndul lor omagii guver┬şnan┬ş┼úi┬şlor, pentru ÔÇťbinefacerileÔÇŁ expuse de Ra┬şlea, prin vocea lui Eftimie Gherman, fost lider sindical, trecut ÔÇťf─âr─â mustr─âri de con┼čtiin┼ú─âÔÇŁ la conducerea breslelor, dup─â instaurarea regimului regal.

├Än discursul s─âu a spus: ÔÇťNu sunt nici doi ani de c├ónd ┼úara se zb─âtea ├«n ghearele anarhiei. Sunt sigur c─â n-a┼úi uitat nici un moment situa┼úia ├«n care ajunsese ┼úara sub ultimile guvern─âri de partide. ├Äntregul popor ├«ndu┼č┬şm─â┬şnit, autorit─â┼úile erau ├«n caren┼ú─â, ca ┼či pa┬şralizate, demagogia de┼č─ân┼úat─â f─â┬şcea ravagii; anarhia intrase ├«n su┬şfle┬ştele slabe. ├Än ce prive┼čte clasa muncitoare, v─â ├«nchipui┼úi ce s-ar fi ├«nt├ómplat cu ea ┼či cu mi┼čcarea muncitoreasc─â dac─â ar fi ├«nvins geniul r─âului.

┼óara ┼či poporul au avut ├«ns─â noroc. ├Än ultimul moment, c├ónd totul p─ârea pierdut, a intervenit m─âsura salvatoare, solu┼úia eroic─â, solu┼úia care a re┬şin┬ştrodus ordinea. Ceea ce n-au fost ├«n stare s─â fac─â partidele a┼ča-zise de ordine, fiecare ├«n parte ┼či toate la un loc, a f─âcut Suveranul ┼ó─ârii, MAJESTATEA SA REGELE CAROL AL II-LEA. Lui ├«i suntem, trebuie s─â-i fim re┬şcu┬şnos┬şc─âtori.

C├ónd ne revedem, deci, azi aici, sub noua ├«nf─â┼úi┼čare a ┼ú─ârii, ├«ntruni┼úi ├«ntr-o atmosfer─â de solidaritate ┼či ordine, se cuvine s─â d─âm Cezarului ce-i al Ce┬şza┬şrului, s─â mul┼úumim respectuos Su┬şve┬şranului pentru ├Änalta Sa ├«n┼úelepciuneÔÇŁ.
DEMONSTRAŢIA PROREGALĂ
Dup─â eveniment, av├ónd ├«n fruntea cortegiului pe ministrul Muncii, Mihai Ralea, muncitorii s-au ├«ndreptat spre Calea Victoriei, unde l-au salutat ├«n mar┼č pe Carol al II-lea, ie┼čit la balconul Palatului Regal s─â vad─â opera propagandi┼čtilor epocii. Majestatea Sa nu participase la lucr─ârile congresului, consider├ónd c─â ÔÇťbezeleleÔÇŁ de la balcon erau suficiente pentru rela┼úia cu ÔÇťclasa muncitoareÔÇŁ.

A fost Nicolae Ceau┼čescu printre manifestan┼úii care l-au salutat cu bra┼úul ridicat (fascist) pe Carol al II-lea? Pu┼úin probabil. Pavel C├óm┬şpea┬şnu, militant comunist care re┬şu┬ş┼čise s─â se infiltreze printre mun┬şcitorii participan┼úi la eveniment, a scris ├«n memoriile sale c─â nu-┼či adu┬şcea aminte s─â-l fi v─âzut pe viitorul lider al Rom├óniei la 1 Mai 1939. ├Än orice caz, propaganda co┬şmu┬şnist─â nu a scris niciodat─â c─â muncitorii au f─âcut manifesta┼úia pentru rege, ci pentru a demonstra contra fascismului ┼či r─âzboiului. A┼ča ceva cu si┬şguran┼ú─â nu a avut loc! Pentru c─â ar fi intrat ├«n ÔÇťscen─âÔÇŁÔÇŽ Siguran┼úa.

1 MAI 1939, ÔÇťCONFISCATÔÇŁ DE PROPAGAND─é
Dup─â 1948 ├«ns─â istoria se scria ├«n func┼úie de ÔÇťlinia ideologic─âÔÇŁ a partidului. A┼čadar, ├«n ÔÇťperioada DejÔÇŁ manifesta┼úia pro-regal─â din 1 Mai 1939 a de┬şve┬şnit ÔÇťdemonstra┼úie patriotic─â anti┬şfas┬şcist─âÔÇŁ. Ideologii ÔÇťpe┬şri┬şoa┬şdei Cea┬şu┬ş┼čes┬şcuÔÇŁ au for┼úat nota ulterior, sco┬ş┼ú├óndu-l pe conduc─âtorul sta┬ştului drept organizatorul evenimentului, al─âturi de consoarta sa, Lenu┼úa Petrescu.

Iat─â cum descria ziarul Rom├ónia liber─â evenimentul ├«n num─ârul festiv din 1 Mai 1989: ÔÇť├Än diminea┼úa zilei de 1 Mai 1939, Capitala a c─âp─âtat un aspect s─ârb─âtoresc. La ora 9:00, sala ┼či gr─âdini┼úa cinematografului Tomis din Calea C─âl─âra┼čilor nr. 11 deveniser─â ne├«nc─âp─âtoare pentru num─ârul mare al participan┼úilor. Deasupra mul┼úimii se ├«n─âl┼úau zeci de pancarte, pe care erau ├«nscrise lozincile ┬źTr─âiasc─â independen┼úa na┼úional─â a ┼ú─ârii!┬╗, ┬źJos fascismul!┬╗, ┬źVrem front patriotic!┬╗, ┬źTr─âiasc─â pacea!┬╗.

Dup─â terminarea ├«ntrunirii la sala Tomis, masele de participan┼úi, ├«ncolonate, au parcurs str─âzile Ca┬şpitalei, ├«ntrept├óndu-se spre sala Aro, unde se desf─â┼čurau lucr─ârile primului Congres general al breslelor, paralel cu ├«ntrunirea breslelor de me┼čte┼čugari, mici patroni, care avea loc ├«n sala Eintracht.

Abord├ónd problemele fundamentale ale ┼ú─ârii, ├«n contextul si┬ştua┬ş┼úiei interna┼úionale, deosebit de gra┬şve, participan┼úii la Congres au exprimat, ca ┼či cei din sala Tomis, ho┬şt─âr├órea clasei muncitoare, a ├«ntregu┬şlui popor rom├ón de a contribui, sub toate formele, la ├«nt─ârirea capacit─â┼úii de ap─ârare a patriei. ┬źDac─â va fi nevoie ÔÇô ┼či-au declarat hot─âr├órea lor de neclintit cei prezen┼úi ├«n sala Congresului ÔÇô muncitorimea este gata s─â-┼či apere ┼úara cu riscul vie┼úii, fiind convins─â c─â via┼úa nu are nici un rost f─âr─â libertate ┼či independen┼ú─â na┼úional─â┬╗.
Dup─â ├«ncheierea lucr─ârilor Congresului, delega┼úiile, ├«mpreun─â cu participan┼úii la cele dou─â ├«ntruniri din s─âlile Tomis ┼či Eintracht, s-au ├«ntrunit ├«ntr-un singur ┼čuvoi ├«n Pia┼úa Roman─â, de unde, ├«n jurul orei de 12:00, ├«n┬şco┬şlo┬şna┼úi, au pornit demonstra┼úia, urm├ónd traseul Calea Victoriei, Splaiul Independen┼úei, Bulevardul 1848, Bulevardul 11 Iunie, Parcul Libert─â┼úii. ├Än aceas┬şt─â zi, Bu┬şcu┬şre┼čtiul a asistat la trecerea celei mai impozante Coloane de de┬şmon┬şstran┼úi formate din muncitori ┼či me┬şseria┼či. ┬źMii ┼či mii de muncitori, meseria┼či, func┼úionari ┼či intelectuali, femei muncitoare, ┼ú─âr─ânci in┬ştelectuale, mase de tineri muncitori anti┬şfas┬şci┼čti ┼či-au unit glasurile ┼či bra┼úele pentru a constitui ├«mpreun─â o ade┬şv─â┬şra┬şt─â ├«nfr─â┼úire de lupt─â antifascist─â┬╗ ÔÇô releva ziarul Sc├«nteia.

Pe parcursul demonstra┼úiei, nu┬şm─â┬şrul participan┼úilor a crescut considerabil, ajung├ónd la 20.000. Aceas┬şt─â mas─â compact─â, sub impulsul comuni┼čtilor, a manifestat pe str─â┬şzile Capi┬şta┬şlei scand├ónd lozinci patriotice mo┬şbi┬şlizatoare: ┬źTr─âiasc─â libertatea!┬╗, ┬źJos fascismul!┬╗, ┬źVrem pa┬şce!┬╗, ┬źTr─âiasc─â democra┼úia!┬╗, ┬źVrem Rom├ónia liber─â ┼či independent─â!┬╗, ┬źNu vrem r─âzboi!┬╗, ┬źVrem alian┼ú─â cu ┼ú─ârile democratice!┬╗, ┬źTr─âiasc─â in┬şte┬şgritatea teritorial─â a Rom├óniei┬╗, ┬źTr─âiasc─â Frontul Popular Antifascist!┬╗.

C├ónd nesf├ór┼čita coloan─â a demonstran┼úilor a ajuns ├«n Pia┼úa Palatului, lozincile antifasciste ┼či anti┬şr─âz┬şboinice au izbucnit cu o vigoare deosebit─â. Ajun┼či ├«n fa┼úa Prefecturii de poli┼úie, ├«n ale c─ârei beciuri se aflau ├«nchi┼či numero┼či de militan┼úi comuni┼čti ┼či antifasci┼čti, manifestan┼úii au scandat lozincile: ┬źVrem amnistie!┬╗, ┬źVrem eliberarea tutu┬şror de┼úinu┼úilor politici┬╗, ┬źCerem arestarea fasci┼čtilor!┬╗ÔÇŁ.

ÔÇťEXPERTIZAÔÇŁ LUI CEAU┼×ESCU
ÔÇť1 Mai 1939 ÔÇô apreciaz─â Tovar─â┼čul Nicolae Ceau┼čescu ÔÇô s-a transformat ├«ntr-o puternic─â manifesta┼úie ├«mpo┬ştri┬şva fascismului ┼či r─âzboiului, nu┬şm─â┬şr├óndu-se printre pu┼úinele manifest─âri din Europa care au avut loc ├«n condi┼úiile c├ónd fascismul era ├«n ofensiv─â dup─â M├╝nchen. Poporul rom├ón, sub conducerea co┬şmu┬şni┼č┬ştilor, ├«n alian┼ú─â cu sociali┼čtii ┼či social-democra┼úii, cu alte for┼úe democra┬ştice, ┼či-a exprimat dorin┼úa de a face totul pentru a ├«mpiedica ascensiunea fascismului, instaurarea dictaturii fasciste ├«n Rom├ónia. A fost o dovad─â a maturit─â┼úii clasei muncitoare de care dispunea atunci poporul nostru, for┼úele sale revo┬şlu┬ş┼úionare ┼či progresiste de a organiza cu succes lupta ├«mpotriva r─âzboiului ┼či fascismului.ÔÇŁ


https://arheo3tv.wordpress.com/2015/03/16/1997-18-28-aprilie-4-mai-1997/

Luni, a doua zi de Pa┼čte 1997 (TVR2 a ├«nceput t├órziu emisia pentru o zi liber─â na┼úional─â) iar joi o alt─â zi liber─â, 1 mai !1997-18 01 Coperta 1


https://arheo2tv.wordpress.com/2015/02/15/1966-urzica-nr-8-30-aprilie-1966/

Urzica 1966-08 01


https://arheo2tv.wordpress.com/2015/01/25/1984-18-29-aprilie-5-mai-1984/

Pentru ca programul zilei de mar┼úi, 1 Mai 1984 s─â apar─â pe o pagin─â ce con┼úine culorile ro┼čii ┼či albastre s-a aplicat o paginare ce a divizat revista, ├«n prima jum─âtate programul tv, iar ├«n a doua parte programul de radio. Studiourile teritoriale au fost adunate la mijlocul revistei.1984-18 01 Coperta 1