Archive for the ‘1 Mai’ Category


https://arheo10tv.wordpress.com/2018/05/20/1969-cutezatorii-nr-1884-1-mai-1969/ 

 


https://arheo10tv.wordpress.com/2018/05/13/1966-scanteia-pionierului-nr-171061-miercuri-27-aprilie-1966/ 

 


https://arheo10tv.wordpress.com/2018/05/05/1964-scanteia-pionierului-nr-18958-miercuri-29-aprilie-1964/ 

 


https://arheo10tv.wordpress.com/2018/05/01/1963-scanteia-pionierului-nr-18906-miercuri-1-mai-1963/

 


https://arheo10tv.wordpress.com/2018/04/30/1961-scanteia-pionierului-nr-17801-joi-27-aprilie-1961/ 

 


https://arheo10tv.wordpress.com/2018/03/11/1976-18-25-aprilie-1-mai-1976/ 

 


https://arheo9tv.wordpress.com/2018/01/20/1936-80-radio-universul-26-aprilie-2-mai-1936/ 

 


https://arheo9tv.wordpress.com/2017/11/11/2007-527-127-s18-radio-romania-30-aprilie-6-mai-2007/ 

 


La cinci ani dup─â difuzarea acestul documentar senza╚Ťional m-am g├óndit s─â-i fac transcrierea, pentru a afla c├ót mai multe persoane despre catacombele istoriei. Un singur lucru adaug, c─â realizatorul TVR, Cristi ╚Üepe╚Ö a murit ├«n urma unui infarct, la volan, la 12┬ádecembrie 2015. __________________

ÔÇ×C─âut─ârile prin arhiva Televiziunii Rom├óne ne-au pus ├«n fa╚Ťa unei descoperiri senza╚Ťionale. ├Än 1989, propaganda, care ajunsese s─â rescrie istoria rom├ónilor ├«ntr-o mare m─âsur─â, oferea o inedit─â fotografie document. Aceasta confirma c─â la┬á marea ╚Öi istorica adunare comunist─â ╚Öi antifascist─â din 1 mai 1939, Nicolae ╚Öi Elena Ceau╚Öescu nu doar c─â erau participan╚Ťi, ci se aflau chiar ├«ntre conduc─âtori. Doar c─â televiziunea mai amintise despre acel eveniment istoric ├«n anii anteriori, minus participarea cuplului de dictatori ╚Öi folosise imaginea cu pricina doar ca pe o unealt─â de construc╚Ťie a mitului partidului comunist eroic. Ce se ├«nt├ómplase ? La fel ca ├«n bancurile absurde de alt─âdat─â cu ┬áRadio Erevan, era o mic─â mare problem─â. ├Än realitate, cei doi nu participaser─â la acea adunare, iar adunarea nu fusese de fapt organizat─â de partidul comunist, care la acea vreme cu greu ar fi putut umple o bodeg─â, dar─âmite o pia╚Ť─â central─â. ├Än plus, nu era o demonstra╚Ťie antifascist─â, ci una care sus╚Ťinea regimul dictaturii regale al lui Carol al II-lea. Totul era o mare minciun─â, la fel precum comunismul ├«nsu╚Öi. Preocup─ârii pentru m─âsluirea istoriei ├«i sc─âpase topirea unui film cu o mitologie nedefinitivat─â a partidului comunist ╚Öi astfel investiga╚Ťiile noastre au g─âsit fotografia original─â pentru care ni╚Öte speciali╚Öti ├«n propagand─â ╚Öi-au c├ó╚Ötigat, nu p├óinea, ci dulcea╚Ťa de pe untul de pe p├óine, toate ra╚Ťionalizate ├«n 1989, ultimul an al lui Ceau╚Öescu.

Am descoperit cu surprindere c─â, ├«n chiar aceast─â zi, 1 mai 1939, ╚Öi muncitorii din Germania nazist─â ├«╚Öi aveau s─ârb─âtoarea. ├Än chiar acele zile se preg─âtea ├«n secret semnarea pactului Molotov – Ribbentrop, care avea s─â sf├ó╚Öie Europa ╚Öi s─â confirme faptul c─â at├ót comunismul, c├ót ╚Öi na╚Ťional-socialismul ╚Ť├ó╚Önesc din acela╚Öi izvor al infernului. Arhiva Televiziunii Rom├óne geme de m─ârturii propagandistice realizate dup─â re╚Ťete ├«mprumutate de la Uniunea Sovietic─â ╚Öi de cel de-al Treilea Reich, ale ├«njosirii poporului rom├ón de c─âtre o clic─â de st─âp├óni certa╚Ťi cu munca, ╚Öi care ├«╚Öi g─âseau pl─âcerea sadic─â s─â le soarb─â ova╚Ťiile ╚Öi ├«nchinarea tocmai oamenilor muncii, a c─âror s─ârb─âtoare, chipurile, o organizau.

├Än primii ani, la demonstra╚Ťiile de 1 mai se vorbea despre Ziua interna╚Ťional─â a celor ce muncesc, iar pe m─âsur─â ce comunismul rom├ónesc devenea tot mai na╚Ťionalist ╚Öi cultul personalit─â╚Ťii tot mai accentuat, Nicolae Ceau╚Öescu ocupa invariabil miezul s─ârb─âtorii. ├Än primii ani ai dictaturii acestor revolu╚Ťionari de profesie, certa╚Ťi cu munca – cei mai mul╚Ťi, unii proletari mai aveau ├«nc─â speran╚Ťe c─â vor vedea o or├ónduire mai dreapt─â. Cu fiecare an, ├«ns─â, camera de luat vederi este tot mai neputincioas─â ├«n a g─âsi oameni care s─â par─â ferici╚Ťi. O inova╚Ťie stranie a paranoiei ultimilor ani de dinaintea c─âderii lui Nicolae Ceau╚Öescu a fost a╚Öa-zisa s─ârb─âtorire prin munc─â tocmai a Zilei Muncii, unul din cele mai n─âucitoare paradoxuri ale societ─â╚Ťii socialiste multilateral spulberate. Dictatorul era fericit doar dac─â umplea stadioanele pe unde trecea cu oameni adu╚Öi cu sila, inclusiv copii care trebuia s─â stea de multe ori ├«n frig ╚Öi ploaie pentru a-l pream─âri ╚Öi a-i aduce osanale. Imaginile de arhiv─â sunt valoroase prin ceea ce arat─â, dar ╚Öi prin ceea ce nu arat─â. Toate crucile sau simbolurile cre╚Ötine erau cu mare aten╚Ťie cenzurate ╚Öi scoase din film─ârile televiziunii. Nici o autoritate nu trebuia s─â existe deasupra efemerei dictaturi a omului.

Evenimentul oficial al genezei Zilei Muncii aminte╚Öte de o serie de mi╚Öc─âri de mase care au avut loc ├«n 1886, la Chicago. A╚Öa numita afacere Haymarket a fost un miting muncitoresc ├«n timpul c─âruia cineva, un anarhist, a aruncat o bomb─â ├«n r├óndurile Poli╚Ťiei. Ace╚Ötia au deschis, apoi, focul. A murit un poli╚Ťist ╚Öi-un muncitor, al╚Ťi 70 de poli╚Ťi╚Öti au fost r─âni╚Ťi ╚Öi-un num─âr apreciabil de demonstran╚Ťi. Hagiografia comunist─â, care a g─âsit astfel┬á martiri, pe s├óngele c─ârora s─â-╚Öi poat─â zidi miturile uit─â s─â men╚Ťioneze faptul c─â acest eveniment a avut loc nu la 1, ci la 4 mai. Mai mult, la acea dat─â, cea mai mare organiza╚Ťie muncitoreasc─â american─â, ┬áKnights of Labor (Cavalerii muncii), ┬áavea deja aproape 20 de ani ╚Öi lupta pentru ziua de munc─â de 6 ore. Era, ├«ns─â, o problem─â pentru ca, aceast─â organiza╚Ťie s─â poat─â intra ├«n mitul comunismului: era anti-socialist─â ╚Öi anti-radical─â. Nu folosea bombe, ci negocieri pentru a ob╚Ťine drepturi pentru proletari, ╚Öi culmea, s─ârb─âtoareau Ziua Muncii ├«n septembrie.

De ce oare s─â-╚Öi celebreze muncitorii ziua la 1 mai ? Ce leg─âtur─â poate exista ├«ntre Noaptea Valpurgic─â, asociat─â definitiv cu vr─âjitoria care este o uvertur─â, Armindenii, care este o s─ârb─âtoare p├óg├ón─â numit─â ╚Öi a pelinului sau a be╚Ťivilor, ├«n care, paradoxal, oamenilor le era fric─â s─â munceasc─â ╚Öi Ziua interna╚Ťional─â a Muncii?

Data s─ârb─âtorii nu a ap─ârut ca o expresie spontan─â a proletariatului care-╚Öi cerea drepturile, ci a fost indus─â de ideologii comuni╚Öti care l-au ├«mpins s─â ÔÇ×zdrobeasc─â or├ónduirea cea crud─â ╚Öi nedreapt─âÔÇŁ, pentru a se putea c─â╚Ť─âra apoi pe umerii s─âi,care avea s─â suporte o nou─â ordine mondial─â, mai crud─â ╚Öi mai nedreapt─â.

Karl Marx nu a avut la activ nici o zi de munc─â ├«n fabric─â, la fel ╚Öi Engels, la fel ╚Öi Lenin. Totu╚Öi, la marile demonstra╚Ťii comuniste, portretele lor erau purtate cu o mai mare venera╚Ťie ╚Öi team─â dec├ót icoanele ├«n procesiunile religioase. Marxismul a ap─ârut ├«ntr-un context ├«n care clasa muncitoare lupta pentru drepturile sale, dar Marx a sus╚Ťinut c─â aceast─â lupt─â nu trebuie s─â urm─âreasc─â drepturi sau ob╚Ťinerea unor condi╚Ťii mai bune de munc─â ╚Öi via╚Ť─â, ci r─âsturnarea ├«ntregii ordini care f─âcuse posibil─â aceast─â munc─â.

Mai pu╚Ťin cunoscut, ├«ns─â, este faptul c─â Marx, ├«nsu╚Öi, a fost, mai degrab─â, preocupat de ├«ndep─ârtarea omului de credin╚Ťa ├«n Dumnezeu ╚Öi, ├«ndeosebi de Cre╚Ötinism, pe care ├«l considera o ÔÇ×religie a sclavilorÔÇŁ. Doar un proletar, din universul c─âruia fusese scos Dumnezeu, era ├«n stare s─â ├«nfiin╚Ťeze Gulag-ul, s─â extermine milioane de semeni de-ai s─âi, ╚Öi, ├«n ultim─â instan╚Ť─â, s─â fie manipula╚Ťi s─â realizeze cele mai nedemne acte de prosl─âvire ale st─âp├ónilor pe care-i are. Eforturile lui Marx de a lupta ├«mpotriva unei societ─â╚Ťi coagulate tradi╚Ťional ├«n jurul unor valori cre╚Ötine par s─â aib─â o anumit─â justificare machiavellic─â. Este ├«ns─â stranie ├«nd├órjirea sa ├«mpotriva sociali╚Ötilor cre╚Ötini care luptau pentru drepturile proletarilor cu Biblia ├«n m├ón─â.

O incursiune aprofundat─â ├«n opera ╚Öi biografia lui Marx ├«l descoper─â pe acesta preocupat de satanism ╚Öi autor al unor ÔÇ×Poeme sataniceÔÇŁ. ├Än c├óteva dintre ele nu se sfie╚Öte s─â profereze cele mai ├«ntunecate blesteme ├«mpotriva lui Dumnezeu ╚Öi s─â-╚Öi afirme ca ideal suprem pr─âbu╚Öirea ├«n infern, al─âturi de ├«ntreaga umanitate. Tot materialismul lozincard era doar o stratagem─â pentru a ├«n╚Öela dorin╚Ťa oamenilor muncii dup─â o via╚Ť─â mai bun─â.

Dar Marx este doar o verig─â intermediar─â ├«n incursiunea noastr─â. Ideile sale sunt de fapt, doar o continuare a idealurilor illuministe. Coinciden╚Ť─â ? Societatea secret─â a illumina╚Ťilor, care a z─âmislit Revolu╚Ťia francez─â ╚Öi care a umplut apoi Europa de s├ónge de proletari ╚Öi ╚Ť─ârani, a fost ├«nfiin╚Ťat─â chiar la 1 mai, ├«n anul 1776, ├«n Bavaria, de c─âtre Adam Weishaupt, chiar dup─â Noaptea valpurgic─â, noaptea orgiilor vr─âjitore╚Öti a lui Mefistofel. Acest profesor de teologie devenit du╚Öman al credin╚Ťei cre╚Ötine a ├«nfiin╚Ťat o mi╚Öcare ce ├«╚Öi propunea s─â lupte ├«mpotriva Monarhiei, ├«mpotriva propriet─â╚Ťii private, ├«mpotriva religiei, mai ales a celei cre╚Ötine, ├«mpotriva Familiei ╚Öi, ├«n general, ├«mpotriva unei lumi care trebuia r─âsturnat─â pentru a aduce Noua Ordine Mondial─â. Mi╚Öcarea mima ateismul, dar era impregrant─â de ocultism. Bine├«n╚Ťeles c─â plebeea secolului XX nici nu trebuia s─â ╚Ötie adev─ârul din spatele miturilor pe care fusese cl─âdit─â, ci doar despre o iluzorie lupt─â care ├«ncerca s─â rad─â de pe fa╚Ťa p─âm├óntului o lume ├«n curs de dispari╚Ťie. At├ót socialismul bol╚Öevic, c├ót ╚Öi socialismul na╚Ťionalist aveau s─â se ├«nchine, ├«n acest fel, idolilor urii, invent├ónd du╚Ömani de clas─â sau de ras─â ╚Öi umpl├ónd lumea cu s├ónge, sacrificii pe altarele ├«ntunericului secolului XX. Era o religie r─âsturnat─â, a tenebrelor, care-╚Öi avea idolii, icoanele, altarele de butaforie, p├ón─â ╚Öi s─ârb─âtoarea denaturat─â a Floriilor, sacrificiile, ritualurile pe care le plasase suficient de aproape de Pa╚Öti ├«nc├ót s─â poat─â ├«ncerca s─â se substituie s─ârb─âtorii ├Änvierii unui Dumnezeu care, culmea, fusese de dragul oamenilor, timp de 33 de ani, chiar Om al muncii, ├«nainte de a fi Om al durerii, obi╚Önuit cu suferin╚Ťa.

A╚Öa cum trebuie ├«ns─â, ├«ntotdeauna ca s─â se ├«nt├ómple, idolii s-au p─ârv─âlit la p─âm├ónt, dar omenirea a trebuit s─â pl─âteasc─â zeci de milioane de vie╚Ťi pentru aceast─â r─ât─âcire c─âreia i-a c─âzut prad─â.

Iar dac─â azi mai r├óde prim─âvara pentru proletari, este doar pentru c─â El, Iisus este singurul care a red─âruit cu adev─ârat demnitatea. Este singurul dintre conduc─âtorii muncitorilor care a ╚Ötiut ce ├«nseamn─â munca proletarului, singurul care i-a iubit. Dar ╚Öi singurul care a ├«nviat !ÔÇŁ


https://arheo7tv.wordpress.com/2017/01/26/1980-18-27-aprilie-3-mai-1980/

╚śi ├«n vremea comunismului se ofereau salaria╚Ťilor zile libere cu recuperare, c├ónd ├«ntre zilele libere oficiale (1-2 ianuarie, 1-2 mai, 23-24 august) ╚Öi duminic─â se intercala o zi de lucru (s├ómb─ât─â sau luni). Din p─âcate pentru p─ârin╚Ťii no╚Ötri, recuperarea nu se f─âcea ca acum s├ómb─âta, ci ├«n duminica cea mai apropiat─â. A╚Öa se face c─â erau nevoi╚Ťi s─â lucreze 13 zile consecutiv pentru a recupera ziua de s├ómb─ât─â sau luni nelucrat─â. ├Än acest mod s-au petrecut lucrurile cu Ziua Muncii din anul 1980. S-a lucrat duminic─â, 27 aprilie ├«n contul zilei de s├ómb─ât─â, 3 mai 1980, oamenii muncii bucur├óndu-se de o vacan╚Ť─â de 4 zile. Dovada este ├«n programele de radio de duminic─â ╚Öi de s├ómb─ât─â care par inversate (duminica sunt emisiuni difuzate de obicei de luni p├ón─â s├ómb─ât─â, iar s├ómb─ât─â sunt emisiuni care se difuzau duminic─â) Pe 1 mai 1980 au omis s─â tip─âreasc─â la ce or─â ├«ncepe s─â emit─â programul 3 ( probabil ora 8.00 sau 9.00). Iar vineri 2 mai 1980, ora 15.30, a╚Öa cum a sesizat posesorul ziarului de fa╚Ť─â, la radio, pe programele 1 ╚Öi 2 se transmiteau simultan programe de muzic─â popular─â diferite. ╚śtiam c─â era cineva special desemnat s─â se ocupe s─â nu se difuzeze simultan acela╚Öi gen de programe pe canalele diferite ale radioului sau televiziunii. ┬á1980-04-27-coperta-1


https://arheo6tv.wordpress.com/2016/06/05/radio-tele-scoala-nr-44-29-aprilie-11-mai-1974/

Este foarte posibil ca acesta s─â fie ultimul num─âr al revistei ÔÇ×Radio Tele ╚ścoal─âÔÇŁ ├«n formatul bilunar. B─ânuiesc c─â dispari╚Ťia revistei are leg─âtur─â cu Nicolae Ceau╚Öescu. Am descoperit ├«n revista ÔÇ×Rom├ónia literar─âÔÇŁ stenograma ╚Öedin╚Ťei secretariatului CC al PCR din data de 1 mai 1974, c├ónd s-a luat decizia de ÔÇ×reducere substan┼úial─â a tirajelor, formatului, num─ârului de pagini ┼či ritmului de apari┼úie a ziarelor ┼či revistelor, precum ┼či suprimarea unora dintre ele. Motivele principale invocate de c─âtre N. Ceau┼čescu au fost necesitatea economisirii h├órtiei ┼či ameliorarea con┼úinutului publica┼úiilor din punct de vedere ideologic. M─âsurile luate au dus ┼či la restr├óngerea cu mai mult de o p─âtrime a personalului din redac┼úii, cei disponibiliza┼úi trec├ónd ├«n bun─â m─âsur─â ├«n aparatul de propagand─â propriu-zisÔÇŁ . Dac─â ave╚Ťi timp, v─â recomand s─â citi╚Ťi ├«ntreg textul, (din p─âcate, cred c─â e incomplet) ┬áhttp://www.romlit.ro/stenograma_edinei_secretariatului_cc_al_pcr_din_ziua_de_1_mai_1974 . Cea mai savuroas─â este afirma╚Ťia cinic─â, dar sincer─â┬áa pre╚Öedintelui Ceau╚Öescu ÔÇ×Am ┼či propus ast─âzi s─â facem o redac┼úie unic─â pentru presa central─â ┼či ar fi suficient, pentru c─â, ├«n afar─â de c├«te un articol luat de la c├«te cineva, se public─â acelea┼či materiale. Informa┼úiile externe s├«nt acelea┼či, informa┼úiile interne la fel ┼či mai este c├«te unul care scrie c├«te un articol, dar din care nu ├«n┼úelegi nimic. Am pus ast─âzi trei ziare pe mas─â ┼či toate seam─ân─â leit nu numai ├«n ce prive┼čte pagina interna┼úional─â. ├Än toate scrie acela┼či lucru numai a┼čezarea este diferit─â, dup─â imagina┼úia fiec─âruia. Noi am mai vorbit nu o dat─â c─â nu este nevoie s─â reia toate acelea┼či ┼čtiri. ┼×tirile interna┼úionale se dau de c─âtre televiziune de 3-4 ori pe zi ┼či atunci ├«n ziare ar trebui s─â apar─â lucruri mai deosebite.ÔÇŁ┬á┬á Oare a╚Öa se explic─â absen╚Ťa din anticariate ╚Öi din colec╚Ťia mea a programelor ÔÇ×Radio-TvÔÇŁ pentru anul 1974 ?

Colaborarea dintre Radio-Televiziunea Rom├ón─â ╚Öi Ministerul ├Änv─â╚Ť─âm├óntului nu s-a oprit odat─â cu dispari╚Ťia acestei reviste, ├«n scurt timp ap─âr├ónd unele bro╚Öuri cu periodicitate instabil─â (ÔÇ×apare c├ónd iese de sub tipar!ÔÇŁ). Sper ca la un moment-dat s─â procur c├ót mai multe ╚Öi s─â fac o sintez─â cu publica╚Ťiile ÔÇ×Radio Tele ╚ścoal─âÔÇŁ din perioada 1974-1983.(am vreo 15, dar b─ânuiesc c─â sunt mai multe). Odat─â cu reducerea programului radio-tv de la ├«nceputul anului 1982, reducerea progresiv─â a emisiunilor de instruire ╚Öcolar─â a dus la dispari╚Ťia total─â a publica╚Ťiilor de profil. Dup─â anul 1989, s-a reluat tradi╚Ťia ╚Öi ├«n februarie 1991 a ap─ârut num─ârul 1 al revistei Tele╚ścoal─â, pe care vi-l voi prezenta ├«n cel mai scurt timp.

Acest ultim num─âr con╚Ťinea programul pentru 1 mai 1974. B─ânuiesc c─â era ceva provizoriu, deoarece nu cred c─â ar fi avut programul unei zile absolut normale, de exemplu, emisiunea Tele ╚ścoal─â. Am v─âzut doar un ziar Sc├ónteia din 2 mai c├ónd programul coincidea cu cel din revist─â, adic─â ceva banal, nimic special pentru o s─ârb─âtoare legal─â, scris─â cu ro╚Öu ├«n calendar.. Senza╚Ťia mea e c─â s-a lucrat pe 2 mai 1974, iar ziua liber─â a fost mutat─â s├ómb─ât─â, deoarece observ un program de s─ârb─âtoare la tv, f─âr─â a se ├«ntrerupe emisia la amiaz─â, a╚Öa cum se ├«nt├ómpla s├ómb─âta. Radio Tele Scoala 1974-44 01Radio Tele Scoala 1974-44 32


https://arheo5tv.wordpress.com/2015/12/30/1950-urzica-nr-30-1-mai-1950-incomplet/

Lipsesc 4 pagini (5-6,11-12).Urzica 1950-30 01


https://arheo5tv.wordpress.com/2015/09/08/1965-urzica-nr-8-30-aprilie-1965/

Urzica 1965-08 01