Archive for the ‘1947’ Category


Click pe link pentru vizualizare imagini la rezolu╚Ťie maxim─â: https://arheo12tv.video.blog/2020/01/25/1947-20-radio-azi-3-9-martie-1947/

Ultima revist─â ÔÇ×Radio AziÔÇŁ din colec╚Ťia mea. A╚Öa cum reiese dintr-o fi╚Ö─â de inventar de la BCU Cluj-Napoca, ultima referire la revista Radio Azi este pentru num─ârul 22/1947, corespunz─âtor perioadei 17-23 martie 1947.

 


Click pe link pentru vizualizare imagini la rezolu╚Ťie maxim─â: https://arheo12tv.video.blog/2020/01/24/1947-19-radio-azi-24-februarie-2-martie-1947/

Extrem de interesant interviul dat de c─âtre directorul general al Societ─â╚Ťii Rom├óne de Radiodifuziune, Matei Socor ├«n paginile 2,5 ╚Öi 6 sub titlul ÔÇ×Radioul trebuie s─â devin─â un focar de cultur─âÔÇŁ. ├Äl ave╚Ťi integral ├«n format text, pentru c─â e o pagin─â de istorie prin numeroasele date oferite. M-a amuzat clasic─â vin─â a ÔÇ×vechii mo╚ÖteniriÔÇŁ, a ÔÇ×clicii antonescieneÔÇŁ. Un articol despre Matei Socor ca director al Radioului g─âsi╚Ťi la adresa┬áhttps://www.historia.ro/sectiune/general/articol/matei-socor-primul-presedinte-comunist-al-radioului.

RADIOUL TREBUIE S─é DEVIN─é UN FOCAR DE CULTUR─é.

Interviu cu dl. Matei Socor, Directorul general al Societ─â╚Ťii Rom├óne de Radiodifuziune

Ascult─âtorul de radio este ├«ndeob╚Öte o persoan─â comod─â. El se a╚Öeaz─â tacticos ├«n fa╚Ťa aparatului de radio, suce╚Öte butonul ╚Öi vocea crainicului care vorbe╚Öte la distan╚Ťe de zeci ╚Öi sute de kilometri n─âv─âle╚Öte ca prin farmec ├«n camera lui. Printr-un gest ├«n ampren╚Ť─â at├ót de ne├«nsemnat el ├«╚Öi poate comanda concerte simfonice, jazz-uri, conferin╚Ťe sau ultima edi╚Ťie special─â a ziarului vorbit, ├«mpachetat pe calea undelor ╚Öi servit cu promptitudine la domiciliu. Dac─â ├«i place, rareori se pronun╚Ť─â. Dac─â nu-i place, e foc ╚Öi par─â. Ba c─â se transmit prea multe discuri, ba c─â se transmite prea mult─â muzic─â simfonic─â ├«n timp ce lui ├«i place muzica de dans, ba c─â orele de emisiune sunt nepotrivite ╚Ö.a.m.d.

┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á Cusururi se g─âsesc ├«ntotdeauna. Dar de la gestul comod ╚Öi simplu al ascult─âtorului care suce╚Öte butonul p├ón─â la munca obositoare pe care f─âuritorii programelor radiofonice o depun zi de zi pentru a satisface gusturile lui ╚Öi ale tuturor ascult─âtorilor este o distan╚Ť─â pe care imagina╚Ťia lui rareori o parcurge. Pu╚Ťini suntem aceia care ├«╚Öi dau seama ce ├«nseamn─â a conduce ╚Öi organiza un post de radio. Dac─â afirma╚Ťia este adev─ârat─â ├«n general, cu at├ót mai mult nu este adev─ârat─â ├«n condi╚Ťiile actuale. Radiofonia rom├óneasc─â se resimte din cauza r─âzboiului, care a l─âsat urme ad├ónci ╚Öi dureroase la noi ╚Öi pretutindeni.

┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á Ascult─âtorii de radio ar trebui s─â cunoasc─â mai ├«ndeaproape problemele care sunt legate de activitatea actual─â ╚Öi viitoare a posturile noastre de radio. De aceea, am hot─âr├ót s─â public─âm o serie de articole ╚Öi reportaje din c├ómpul radiofoniei rom├óne╚Öti. Pentru ├«nceput, am socotit c─â cel mai nimerit ar fi s─â ne adres─âm domnului Matei Socor, directorul general al Societ─â╚Ťii Rom├óne de Radiodifuziune, convin╚Öi c─â o convorbire cu domnia sa va fi primit─â cu interes de cititorii no╚Ötri care sunt ├«n cea mai mare parte radio-ascult─âtori.

┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á R─âspunz├ónd la ├«ntreb─ârile noastre precis ╚Öi clar, domnul Matei Socor ne-a oferit posibilitatea s─â afl─âm o mul╚Ťime de lucruri interesante pe care, ├«n limita spa╚Ťiului, le ├«mp─ârt─â╚Öim ╚Öi cititorilor no╚Ötri. Spunem ├«n limita spa╚Ťiului, deoarece convorbirea s-a prelungit timp de aproape trei ore.

├Än ce stare a╚Ťi g─âsit Societatea de Radiodifuziune dup─â 23 August?

├Ämi permit o rectificare. Nu de la 23 August, ci de la 6 Martie am venit noi la conducerea Societ─â╚Ťii de Radio. P├ón─â la aceast─â dat─â, conducerea Radiodifuziunii se afla ├«nc─â ├«n m├óinile faimoasei clici antonesciene, cu bagajul ei politic ╚Öi gestionar. La 6 Martie, odat─â cu instalarea guvernului dr. Petru Groza, democra╚Ťia a p─âtruns ╚Öi la Societatea de Radio.

Sediu ╚Öi studiourile erau distruse de bombardamentele germane. ├Än controalele Societ─â╚Ťii figurau numai 80.000 de abona╚Ťi, fa╚Ť─â de 300.000, c├ó╚Ťi erau ├«naintea r─âzboiului.

Am g─âsit posturi uzate ╚Öi ├«mb─âtr├ónite. B─âneasa, cu cei 18 ani de serviciu, este cel mai vechi post de emisiune din Europa. L─âmpile lui au dep─â╚Öit de 4-5 ori limita normal─â de func╚Ťionare.

Am g─âsit o administra╚Ťie educat─â ├«n spiritul contractelor ╚Öi practicilor oneroase, azi ├«n cercetarea justi╚Ťiei. ├Än r├óndul personalului se aflau multe elemente foste ├«n slujba lui Antonescu ╚Öi a legionarilor, unele amestecate direct ├«n jafurile din Transnistria, ├«n timp ce marea majoritate a func╚Ťionarilor tr─âia de ani ╚Öi ani de zile ├«ntr-o atmosfer─â de cazarm─â ╚Öi exploatare, dezorienta╚Ťi ╚Öi f─âr─â sprijin. Orchestra postului de Radio era ne├«ncadrat─â.

Ce s-a f─âcut pentru ameliorarea situa╚Ťiei?

S-a studiat imediat posibilitatea reconstruc╚Ťiei. ├Än prim─âvara anului 1945 au ├«nceput lucr─ârile noului local care ad─âposte╚Öte birourile tehnice, birourile programelor, etc. Noul local ridicat pe locul vechii cl─âdiri distruse de bombardament a fost construit pe baze moderne, cu studiouri de cea mai recent─â concep╚Ťie, cu aer condi╚Ťionat ╚Öi cu tot confortul necesar, de╚Öi insuficient pentru numeroasele servicii ale Societ─â╚Ťii de Radio. Reconstruc╚Ťia s-a f─âcut pe baza unui ├«mprumut garantat prin ├«ncas─ârile noastre. Din cauza greut─â╚Ťii┬á pe care am ├«nt├ómpinat-o la ob╚Ťinerea creditelor, am trecut prin momente grele ├«n care ne-am v─âzut amenin╚Ťa╚Ťi de a ├«ntrerupe lucrarea.

Reconstruc╚Ťia a cerut nu numai un mare efort financiar, dar ╚Öi o munc─â considerabil─â, serviciile noastre trebuind s─â coordoneze activitatea complex─â a ╚Öase antreprize. Este de remarcat faptul c─â ├«n ultimile luni al verii trecute, s-a lucrat ├«ntr-un ritm mereu accelerat, datorit─â c─âruia am reu╚Öit s─â termin─âm lucrarea ╚Öi s-o inaugur─âm ├«n mod solemn ├«n prezen╚Ťa membrilor Guvernului prin festivitatea radiodifuzat─â la 28 octombrie 1946 din noul studiou.

Num─ârul abona╚Ťilor a crescut datorit─â ridic─ârii restric╚Ťiilor prin rea╚Öezarea tuturor cet─â╚Ťenilor ├«n drepturile lor dup─â armisti╚Ťiu, precum ╚Öi datorit─â unui num─âr mare de clandestini. Num─ârul abona╚Ťilor tinde ast─âzi spre 200.000, cifr─â destul de anemic─â ├«n compara╚Ťie cu alte ╚Ť─âri, cum ar fi Cehoslovacia sau Elve╚Ťia, care au ├«n medie un milion ╚Öi jum─âtate de abona╚Ťi.

Deasemenea, s-au produs eforturi pentru ca programele noastre s─â aib─â ecoul dorit ╚Öi pentru a asigura Societ─â╚Ťii bazele financiare continuei dezvolt─âri la care este obligat─â orice institu╚Ťie de radiodifuziune.

Domnul subdirector general comercial, Vieru,┬áintervine cu explica╚Ťii ample relative la greut─â╚Ťile financiare,┬ádup─â care┬ádomnul director general Matei Socor┬ácontinu─â.

Dup─â cum v─â spuneam, B─âneasa este cel mai vechi post din Europa, din care cauz─â nu mai poate emite cu putin╚Ťa ini╚Ťial─â de 12 kilowa╚Ťi. Reducerea putin╚Ťei d─â loc la st├ónjenirea postului nostru de c─âtre alte posturi, cum ar fi, de pild─â, postul Tunis instalat ilegal de trupele americane, ├«n timpul r─âzboiului. Emisiunea postului B─âneasa acoper─â numai o raz─â restr├óns─â ├«n cuprinsul Munteniei.

L─âmpile au atins 35.000 ore de func╚Ťionare. Dar v─â pot spune c─â aceast─â problem─â este aproape solu╚Ťionat─â ├«ntruc├ót noile l─âmpi comandate se afl─â ├«n vam─â ╚Öi ├«n cel mai scurt timp vor fi instalate la Bod ╚Öi la B─âneasa. ├Än cur├ónd postul Bod ├«╚Öi va relua emisiunile cu puterea integral─â de 150 kw. Numai datorit─â ├«n╚Ťelegerii de c─âtre factorii guvernamentali a importan╚Ťei acestei probleme s-a putut realiza opera╚Ťia pl─â╚Ťii.

├Än sf├ór╚Öit, au fost m─âtura╚Ťi de la Societatea de Radio aceia care au furat postul de la Tiraspol odat─â cu alte aparataje tehnice ╚Öi mobilier pentru propriul lor uz, precum ╚Öi al╚Ťii, care au servit clicii antonesciene, fiind amesteca╚Ťi ├«n gestiunile oneroase.

Personalul Societ─â╚Ťii de Radio beneficiaz─â ast─âzi de o politic─â social─â care const─â ├«n promovarea materialului uman. El are la dispozi╚Ťie un economat, colonii de var─â ╚Öi posibilitatea de a face vilegiatur─â la Timi╚Ö ├«ntr-una din cele mai confortabile pensiuni.

Ce dificult─â╚Ťi ├«nt├ómpin─â Societatea de Radio ╚Öi care sunt proiectele ei pentru viitor ?

Viciul de baz─â al radiodifuziunii rom├óne╚Öti ├«l formeaz─â lipsa de abona╚Ťi, lacun─â ├«n via╚Ťa cultural─â a ╚Ť─ârii ╚Öi cauz─â a precarit─â╚Ťii financiare a radiodifuziunii. Deci, toate problemele trebuie s─â fie ╚Öi or fi rezolvate ├«n func╚Ťie de aceast─â problem─â.

Dar num─ârul abona╚Ťilor este ├«n func╚Ťie de num─ârul aparatelor. Azi nu avem posibilitatea de a produce receptoare radiofonice ├«n ╚Ťar─â. Speciali╚Ötii no╚Ötri studiaz─â ╚Öi trateaz─â cu casele mondiale problema dot─ârii noastre cu multe sute de mii de receptoare ├«n termen de c├ó╚Ťiva ani. Ele vor fi, fie importate, fie fabricate ├«n ╚Ťar─â cu materia prim─â importat─â, fie prin ambele metode.

├Äns─â, ├«n actuala situa╚Ťie economic─â, ├«n timp ce accentul se pune pe resursele de hran─â ╚Öi pe ma╚Öinile produc─âtoare de hran─â, problema nu este u╚Öor de rezolvat. Noi suntem hot─âr├ó╚Ťi s─â facem toate eforturile ╚Öi consider─âm ca o datorie a noastr─â s─â l─ârgim c├ót mai mult cercul ascult─âtorilor no╚Ötri.

├Än locul postului B─âneasa ne trebuie un mare post pe unde mijlocii care s─â se aud─â bine ├«n toat─â ╚Ťara. Acest post ar urma s─â fie T├ónc─âbe╚Ötii care va fi instalat ├«n cl─âdirea ├«nceput─â demult, azi ├«n stadiu de finisare. Existen╚Ťa a dou─â posturi ofer─â ascult─âtorilor dou─â emisiuni ╚Öi astfel ei vor avea posibilitatea de a alege ├«ntre dou─â programe diferite. Ne va fi mult mai u╚Öor atunci, s─â ├«mp─âc─âm toate gusturile.

╚śi fiindc─â vorbim de dificult─â╚Ťi, trebuie s─â pomenesc ╚Öi de mijloacele de imprimare. Orice post de radio modern necesit─â mijloace de imprimare perfec╚Ťionate, discuri ╚Öi aparate speciale. P├ón─â ├«n prezent nu am reu╚Öit s─â import─âm sau s─â construim aparatele necesare pentru imprimarea discurilor. Nu dispunem de nici unul dintre mijloacele moderne de imprimare, cum ar fi magnetofonul, sistemul Philips-Miller, etc. Aceste procedee ├«mbog─â╚Ťesc programele ╚Öi u╚Öureaz─â alc─âtuirea lor. Mai mult, ele fac posibil─â fixarea pentru totdeauna a execu╚Ťiilor artistice valoroase ╚Öi a schimburilor de programe cu posturile str─âine. Ne vom str─âdui s─â achizi╚Ťion─âm magnetofoane imediat ce va fi cu putin╚Ť─â, dar actualmente ele nu se fabric─â nici ├«n str─âin─âtate.

├Än privin╚Ťa localului. Cu toat─â reconstruc╚Ťia pe scar─â mare ╚Öi de concep╚Ťie modern─â a noului local, el r─âm├óne totu╚Öi insuficient fa╚Ť─â de dezvoltarea pe care a luat-o radiodifuziunea din pricina noilor sarcini de ordin tehnic cultural ╚Öi social, impuse de ritmul vremurilor. O cas─â a radiofoniei a devenit imperios necesar─â. Ea va trebui s─â ├«nglobeze toate serviciile noastre ╚Öi o mare sal─â de concerte. Aceast─â cl─âdire se va afla pe terenul nostru de la Arcul de Triumf, peste drum de Parcul Na╚Ťional. Deocamdat─â, lucrarea se afl─â ├«n faz─â de proiect ╚Öi necesit─â o documentare la fa╚Ťa locului ├«n raport cu ultimele perfec╚Ťion─âri stabilite de tehnica altor ╚Ť─âri. P├ón─â atunci, suntem ├«mpr─â╚Ötia╚Ťi ├«n 7-8 localuri, ceea ce creeaz─â serioase dez-agramente ├«n serviciu. Emisiunea se face ├«n dou─â localuri, din care cel de la Sf. Sava este cu totul necorespunz─âtor. Praga dispune de 12 studiouri ╚Öi Sofia de 9 studiouri. Oricum, de la 1 Martie 1947 vom emite ╚Öi noi din 5 studiouri, 3 ├«n noul local ╚Öi 2 la Sf. Sava.

├Än domeniul social suntem la ├«nceputul unei opere vaste care a ├«nceput cu culturi agricole, ferme ╚Öi cresc─âtorii de animale pentru aprovizionarea func╚Ťionarilor. Vom continua cu un program de construc╚Ťie a locuin╚Ťelor pentru func╚Ťionari. Realit─â╚Ťile economice ne impun pentru moment un ritm mai lent ╚Öi chiar am├ónarea unei p─âr╚Ťi din proiect, care nu a fost ├«nc─â p─âr─âsit─â.

Trebuie s─â atrag aten╚Ťia asupra eforturilor tehnice ╚Öi administrative ale acestei institu╚Ťii care lucreaz─â cu venitul realizat din infima tax─â de 250-300 lei pe zi, c├ót comport─â abonamentul. Este de la sine ├«n╚Ťeles c─â ne g─âsim ├«n imposibilitatea de a mai face fa╚Ť─â mult─â vreme ├«n aceste condi╚Ťiuni. Radiodifuziunea cu un mic num─âr de ascult─âtori din pricina lipsei de aparate receptoare a trebuit s─â fac─â fa╚Ť─â tuturor greut─â╚Ťilor ╚Öi s─â purcead─â la opera de reconstruc╚Ťie ├«n asemenea condi╚Ťiuni financiare. Am reu╚Öit totu╚Öi s─â ├«ncheiem exerci╚Ťiul trecut ├«ntr-un mod satisf─âc─âtor.

Astfel, putem spune c─â suntem un serviciu public nedeficitar ╚Öi nesubven╚Ťionat.

├Än cursul convorbirii relative la dificult─â╚Ťile de ordin tehnic au intervenit ╚Öi┬ádomnii profesor univ. P─âtra╚Öcu, directorul tehnic al Societ─â╚Ťii ╚Öi┬ádomnul inginer Gross, directorul coordon─ârii,┬ácare au r─âspuns cu mult─â amabilitate la ├«ntreb─ârile noastre, d├óndu-ne indica╚Ťiile solicitate.

Figureaz─â ├«n proiectele Societ─â╚Ťii eventualitatea unor posturi regionale ?

Crearea unei re╚Ťele de posturi regionale constituie una din primele noastre preocup─âri. Socotim necesar ca specificul diferitelor regiuni ale ╚Ť─ârii, precum ╚Öi problemele care le fr─âm├ónt─â vor fi puse ├«n valoare de emisiuni regionale. Regret─âm foarte mult c─â p├ón─â ├«n prezent nu am fost ├«n m─âsur─â s─â reinstal─âm postul de la Ia╚Öi. Am fost nevoi╚Ťi s─â-l folosim la T├ónc─âbe╚Öti, unde peste pu╚Ťin, dup─â perioada experimental─â, va deveni un auxiliar sau chiar ├«nlocuitor al B─ânesii, p├ón─â c├ónd vom intra ├«n posesia marelui post pe unde mijlocii.

Pe de alt─â parte, ├«n Banat posturile rom├óne╚Öti nu se aud din cauza configura╚Ťiei ╚Öi naturii solului bogat ├«n minereuri. Este necesar ca ├«n aceast─â parte a ╚Ť─ârii s─â construim un post regional.

Am fi foarte bucuro╚Öi dac─â trec├ónd peste toate dificult─â╚Ťile am putea instala ╚Öi organiza la Ia╚Öi unul din posturile Armatei, pe care suntem pe cale de a-l ob╚Ťine ├«n acest scop. Capitala Moldovei ar c─âp─âta astfel un ajutor nepre╚Ťuit pentru re├«nnoirea unui centru cultural cu o veche tradi╚Ťie.

Care este opinia dumneavoastră cu privire la rolul emisiunilor radiofonice într-un stat democrat?

Scopul pentru care facem toate aceste eforturi, scopul pentru care lucreaz─â ├«n aceast─â institu╚Ťie ├«ntregul personal ╚Öi ├«n primul r├ónd o echip─â de conducere compus─â din oameni de cultur─â, arti╚Öti ╚Öi tehnicieni, unindu-╚Öi efortul ╚Öi capacitatea lor cu mult devotament, este mai presus de orice servirea unui program care s─â corespund─â operei culturale ╚Öi educative pe care radioul trebuie s-o difuzeze ├«n masele largi ale poporului.

V─â rug─âm s─â ne spune╚Ťi ceva despre alc─âtuirea programelor la radio.

Noi nu ne mul╚Ťumim c─â am eliminat dintr-un program inspirat de concep╚Ťii reac╚Ťionare ╚Öi anti-culturale tot ceea ce era ├«n conflict cu principiile larg democratice care ne c─âl─âuzesc.

Nu ne mul╚Ťumim nici numai cu o perfec╚Ťionare continu─â a tehnicii programelor ╚Öi a prezent─ârii lor. Socotim c─â radiodifuziunea nu trebuie s─â fie un simplu vehicul al artei ╚Öi culturii. Suntem urm─âri╚Ťi de imboldul de a constitui un focar de cultur─â ╚Öi de la ├«nceput putem cita cu satisfac╚Ťie c├óteva succese. A╚Öa de pild─â, crearea corului Radio, care sub conducerea domnului profesor doctor Botez, se situeaz─â ca una din cele mai valoroase forma╚Ťii din ╚Ťar─â. Orchestra Radio a devenit o orchestr─â simfonic─â de prim rang.

Prin r─âsunetul tot mai larg printre cei mici a emisiunilor de la ÔÇ×Ora copiilorÔÇŁ ╚Öi ├«nfiin╚Ťarea corului de copii (primul mare cor de copii la noi ├«n ╚Ťar─â), precum ╚Öi prin valoarea ridicat─â ╚Öi spontaneitatea colabor─ârii elevilor la ÔÇ×Ora ╚ÖcoliiÔÇŁ am adus o real─â ├«mbun─ât─â╚Ťire programelor radiofonice. Acord─âm ├«n special acestei contribu╚Ťii a tineretului o importan╚Ť─â semnificativ─â.

Pe aceea╚Öi linie de preocup─âri, Societatea noastr─â a instituit un concurs literar ╚Öi muzical cu premii de 250 de milioane lei. Concursul a fost instituit cu ocazia anivers─ârii a 100 de ani de la Revolu╚Ťia de la 1848 ╚Öi lucr─ârile vor fi inspirate din luptele pentru libertate ale poporului rom├ón. Deasemenea, am anun╚Ťat ╚Öi un concurs tehnic pentru un aparat popular ╚Öi pentru o inova╚Ťie ├«n alimentarea aparatului, cu ocazia anivers─ârii a 20 de ani de la ├«nfiin╚Ťarea Societ─â╚Ťii de Radio.

Inten╚Ťion─âm s─â cre─âm ├«n jurul microfonului un cerc cultural cu preocup─âri variate din toate domeniile de activitate spiritual─â, care s─â grupeze personalit─â╚Ťile cele mai reprezentative ╚Öi active din cultura ╚Öi arta rom├óneasc─â ╚Öi ale c─ârui dezbateri ╚Öi produc╚Ťii s─â fie redate ascult─âtorilor, sub forma lor cea mai spontan─â.

A╚Öa ├«n╚Ťelegem noi s─â ne dirij─âm eforturile, pentru a deveni un focar de cultur─â, un loc unde se nasc fenomene ╚Öi forme noi ├«n cultur─â.

La discu╚Ťie a luat parte ╚Öi┬ádomnul profesor univ. Alexandru Graur, sub-directorul general al programelor.

Crede╚Ťi c─â emisiunile radiofonice pot contribui la consolidarea democra╚Ťiei ╚Öi la efortul constructiv al ╚Ť─ârii?

La aceast─â ├«ntrebare, domnul Matei Socor r─âspunde scurt, dar cu o mare convingere ├«n glas:┬á ÔÇ×Da!ÔÇŁ

Convorbirea s-a ├«ntors apoi asupra programelor ╚Öi┬ádomnul dr. Petre Iosif, directorul cultural al Societ─â╚Ťii┬áne-a dest─âinuit unele inova╚Ťii pe care ascult─âtorii vor avea ocazia s─â le aprecieze ├«n cur├ónd.

┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á Arunc├óndu-mi privirea pe cadranul ceasului, am constatat c─â, de la sosirea noastr─â, ar─ât─âtorul avansase cu trei ore. Am plecat de la Direc╚Ťiunea General─â cu convingerea c─â acolo se lucreaz─â cu inim─â pentru ameliorarea condi╚Ťiilor de dezvoltare a radiofoniei rom├óne╚Öti.

┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á ├Änainte de a ├«ncheia, ╚Ťinem s─â mul╚Ťumim pe aceast─â cale┬ádomnului director general Matei Socor┬ápentru amabilitatea ╚Öi bun─âvoin╚Ťa domniei sale, care au animat convorbirea noastr─â.

Al. Haralambie

 


https://arheo11tv.wordpress.com/2020/01/05/1947-18-radio-azi-17-23-februarie-1947/

 


https://arheo11tv.wordpress.com/2019/12/29/1947-15-radio-azi-27-ianuarie-2-februarie-1947/

 


Luni 20 ╚Öi mar╚Ťi 21 ianuarie 1947, posturile de radio au comemorat 23 de ani de la decesul lui Lenin. Vineri, 24 ianuarie 1947 au fost c├óteva emisiuni dedicate Unirii ╚Öi lui Alexandru Ioan Cuza. Am sesizat reapari╚Ťia numelor lectorilor de la Conferin╚Ťele de la ora 20.25, pe canalul ÔÇ×Radio Rom├ónia Liber─âÔÇŁ : luni ╚Öi mar╚Ťi, muzic─â sovietic─â; miercuri: evenimentele externe de George Macovescu, joi:┬ádeputatul Leontin Silaghi, viitorul Ministru al Ap─âr─ârii Na╚Ťionale Leontin S─âl─âjan; vineri: deputatul Hagiu Dumitru (membru PCR); s├ómb─ât─â: evenimentele interne de N. Moraru; duminic─â:┬ádeputatul Mihai Florescu, viitorul Ministru al Industriei Chimice. Fa╚Ť─â de num─ârul anterior, se observ─â dublarea pre╚Ťului revistei, de la 2.000 la 4.000 de lei, f─âr─â nici o explica╚Ťie sau scuz─â.


https://arheo11tv.wordpress.com/2019/12/01/1947-13-radio-azi-13-19-ianuarie-1947/

 


https://arheo9tv.wordpress.com/2017/12/25/1947-secolul-radiofoniei-nr-1-20-decembrie-1947/ 

Anul I, num─ârul unu al efemerei reviste ÔÇ×Secolul radiofonieiÔÇŁ care a ap─ârut p├ón─â la jum─âtatea anului urm─âtor (1948).┬á Acest num─âr cuprinde programul radioului na╚Ťional pentru Cr─âciunul 1947, respectiv s─âpt─âm├óna dinaintea abdic─ârii regelui Mihai. Cred c─â numele ini╚Ťial a fost doar ÔÇ×SecolulÔÇŁ, a╚Öa cum apare de trei ori ├«n ÔÇ×Cuv├óntul ├«nainteÔÇŁ ╚Öi la final, ├«n caseta tehnic─â: ÔÇ×SECOLUL, S─âpt─âm├ónal ilustrat. Apare sub conducerea unui comitet. Strada General Berthelot, nr,41ÔÇŁ

Iat─â ce planuri ╚Öi-a f─âcut redac╚Ťia ├«n ÔÇ×Cuv├óntul ├«nainteÔÇŁ din pagina 3: ÔÇ× Apari╚Ťia unei noi reviste ilustrate azi, poate fi considerat─â un act ├«ndr─âzne╚Ť, mai cu seam─â c├ónd ├«╚Öi propune condi╚Ťii de prezentare care s─â satisfac─â toate exigen╚ŤeleÔÇŁ

Este ceea ce ne propunem.

Ne vom str─âdui, pentru atingerea acestui scop, s─â ├«nvingem toate greut─â╚Ťile, pentru a da publicului, de toate preten╚Ťiile, revista care s─â-i devin─â un prieten.

Un prieten instructiv, agreabil, și informat totodată.

Cu toate dificult─â╚Ťile ╚Öi lipsurile tehnice ├«n materie de fotografie ╚Öi tipografie, nu vom precupe╚Ťi nimic ca┬áSecolul┬ás─â serveasc─â cititorilor via╚Ťa, evenimentele de natura cea mai variat─â, s─â desbat─â problemele cele mai interesante, de art─â, ╚Ötiin╚Ť─â, cultur─â, ├«n imagini ╚Öi caractere grafice atr─âg─âtoare.

Pentru cititori ╚Öi┬á prin ei, accept├ónd cu bucurie sugestiile ╚Öi sfaturile lor constructive,┬áSecolul┬átrebuie s─â umple util un gol al publicisticii rom├óne╚Öti, ├«n imagini ╚Öi slov─â.┬á ┬áSECOLULÔÇŁ

Alte articole din cuprinsul revistei: ÔÇ×La BethleemÔÇŁ (note de c─âl─âtorie de Gala Galaction), ÔÇ×Rostul juc─âriilorÔÇŁ, ÔÇ×Mun╚ŤiiÔÇŁ, semnat de pictorul┬áTache Soroceanu,┬á cronica ÔÇ×Literatura ÔÇô arta ÔÇô muzicaÔÇŁ, ├«ntocmit─â de pictorul┬á╚śtefan Popescu, foto-reportajul ÔÇ×Cr─âciunul str─âziiÔÇŁ conceput de Marian S├órbulescu (prozator, poet, traduc─âtor, ziarist,┬á 1921-1971). Pagina copiilor prezint─â ÔÇ×Povestea sticleiÔÇŁ (Alin Doru). Doamnele au pagina ÔÇ×Mod─â ╚Öi gospod─ârieÔÇŁ. Alte titluri: ÔÇ×Cinematograful ╚Öi ╚Ötiin╚Ťa (Sorin Tansa), ÔÇ×Despre criza teatruluiÔÇŁ, ÔÇ×Rolul discului ╚Öi al radioului ├«n via╚Ťa muzical─âÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×Caleidoscop sportivÔÇŁ.

Dou─â fotografii mi-au atras aten╚Ťia: prima pare ╚Öocant─â: pe copert─â, duduia cu lum├ónarea ├«n m├ón─â parc─â vrea s─â dea foc crengii de brad. O fi vreo iluzie optic─â, o fi vreo artificie, dar ceva nu e ├«n regul─â cu prima pagin─â. Iar pe ultima pagin─â (16), ├«n st├ónga sus, ÔÇ×Mare╚Öalul Tito, distinsul oaspete al ╚Ť─ârii noastreÔÇŁ Voi relua la final c├óteva pasaje din cartea domnului Eliodor Foc╚Ö─âneanu, ├«n ideea c─â autorit─â╚Ťile comuniste deja se vedeau ÔÇ×sc─âpateÔÇŁ de regele Mihai, care ╚Öi el ├«╚Öi prelungise nejustificat cele 20 de zile de ÔÇ×concediuÔÇŁ, comunicate de Casa Regal─â la data de 12 noiembrie 1947. A╚Öa c─â pe tot parcursul vizitei lui Iosip Broz Tito, nu s-a intonat niciodat─â Imnul Regal ╚Öi nu s-a pomenit nimic de Monarhie.

Tot pe ultima pagin─â sunt imortaliza╚Ťi ÔÇ×delega╚Ťii Radio-ului polonez, domnii Mlynarski ╚Öi Zavadzki, ├«mpreun─â cu dl. Director General Matei Socor ╚Öi domnii Sub-Directori Generali prof. Alexandru Graur ╚Öi Milu Vieru, cu prilejul ├«ncheierii acordului dintre cele dou─â Societ─â╚Ťi de RadioÔÇŁ

Programul Radio este publicat pe 4 pagini volante, pe h├órtie inferioar─â restului revistei. S-a transmis slujb─â duminic─â, 21 decembrie, de la Biserica Kre╚Ťulescu ╚Öi ├«n prima zi de Cr─âciun, de la Patriarhie. Se emiteau dou─â programe, cel principal este RADIO ROM├éNIA, care emitea ├«n general ├«ntre orele 7.00-9.09 ,13.00-15.10 ╚Öi 18.00-24.00. Duminica se transmitea continuu, de la 7.30 la 24.00. Din c├ónd ├«n c├ónd, pentru intervale scurte de timp (30-60 minute) emitea ╚Öi al II-lea program┬á RADIO BUCURE╚śTI, ├«n mod special c├ónd pe primul program era emisiune ├«n limba maghiar─â. Am observat:ÔÇ×ORA COPIILORÔÇŁ, ÔÇ×ORA SATULUIÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×ORA SINDICAL─éÔÇŁ (duminic─â), ÔÇ×ORA NA╚ÜIUNILOR VECINEÔÇŁ (URSS- mar╚Ťi, 13.30, Iugoslavia- miercuri, 21.00), ORA ╚śCOALEI (vineri 09.00). Mar╚Ťi, 23 decembrie 1947, de la ora 11.00 s-a transmis de la Opera de Stat ÔÇ×Serbarea Pomului de Cr─âciun a Societ─â╚Ťii Rom├óne de RadiodifuziuneÔÇŁ M-au amuzat ÔÇ×VARIET─é╚ÜILE SOVIETICEÔÇŁ de duminic─â, ora 17.30, cu urm─âtorul sumar: ÔÇ×1.Conferin╚Ťa Generalisimul Stalin, cet─â╚Ťean de onoare al Rom├óniei, 2. C├óntece ├«nchinate lui Stalin, 3. Informa╚Ťii ╚Öi 4. Glorie patriei Sovietice de Zaharov (discuri)ÔÇŁ Halal variet─â╚Ťi, pe principiul ÔÇ×Et─â ni fridom, et─â carnaval!ÔÇŁ

GUVERNUL PETRU GROZA DE LA EUFORIE LA PANIC─é┬á(Dou─â s─âpt─âm├óni dramatice din istoria Rom├óniei (17-30 decembrie 1947), ELEODOR FOC╚śENEANU)┬á. ┬áLa mijlocul lunii decembrie 1947 to┼úi factorii ostili guvernului prosovietic sau numai indezirabili, fuseser─â fie ├«nl─âtura┼úi, fie pu┼či ├«n imposibilitatea de a ac┼úiona ├«mpotriva guvernului Petru Groza.. C├ót despre singurul obstacol, dar ┼či cel mai greu de trecut, regele Mihai I, se p─ârea, spre satisfac┼úia guvernan┼úilor comuni┼čti din Rom├ónia c─â lucrurile aveau s─â se or├ónduiasc─â de la sine, f─âr─â nici o b─âtaie de cap. Suveranul ┼či Regina Mam─â plecaser─â la 12 noiembrie 1947 la Londra pentru a participa la ceremonia c─âs─âtoriei principesei Elisabeta, mo┼čtenitoarea tronului Marii Britanii. Guvernul ├«┼či d─âduse acordul cu o grab─â ┼či o amabilitate suspecte ┼či membrii guvernului Petru Groza conduseser─â pe rege la aeroportul B─âneasa cu o voio┼čie exagerat─â. Se spera desigur c─â regele avea s─â se foloseasc─â de acest prilej pentru a p─âr─âsi definitiv ┼úara. Aceste supozi┼úii p─âreau s─â se ├«ndeplineasc─â. ├Än comunicatul Casei Regale nr. 29 din 12 noiembrie 1947, se men┼úiona c─â M.L aveau s─â lipseasc─â din ┼úar─â aproximativ 20 de zile, dar trecuse mai mult de o lun─â ┼či nu se ├«ntorseser─â. ├Än toat─â aceast─â perioad─â, ziarele Sc├ónteia ┼či Rom├ónia liber─â p─âstraser─â o t─âcere absolut─â cu privire la vizita suveranului. Cum primul era oficiosul PCR, iar cel─âlalt al guvernului, era o certitudine c─â ele reflectau politica guvernan┼úilor ca regele s─â fie ignorat complet, pentru a preg─âti opinia public─â cu eventuala sa detronare.

La 17 decembrie 1947, guvernul Petru Groza, ├«n care, ├«ntre timp, comuni┼čtii ob┼úinuser─â o pondere incontestabil─â, culegea roadele ├«ndelungatei sale a┼čtept─âri ┼či str─âdanii pentru acapararea puterii. Venea ├«n vizit─â oficial─â la Bucure┼čti, ├«n fruntea unei numeroase delega┼úii guvernamentale, mare┼čalul Iosif Broz Tito ÔÇô prima vizit─â a unei important personalit─â┼úi politice de c├ónd fusese impus la putere, la 6 martie 1945, acest guvern care avea s─â fie ignorat de atunci de toate Statele. La primirea solemn─â din gara Mogo┼čoaia nu s-a intonat Imnul Regal Rom├ón, ci doar Imnul na┼úional iugoslav. ├Än┬á seara zilei de 17 decembrie 1947 are loc la Palatul Ministerului Afacerilor Str─âine un dineu ├«n cinstea mare┼čalului Tito ┼či a celorlal┼úi oaspe┼úi iugoslavi, oferit de Ministrul Afacerilor Str─âine, Ana Pauker.

A doua zi,┬ájoi 18 decembrie 1947┬áeste r├óndul primului ministru, dr. Petru Groza s─â ofere un dejun la Cercul Militar ├«n cinstea acelora┼či oaspe┼úi A treia zi s-a semnat Tratatul de prietenie,colaborare ┼či ajutor reciproc ├«ntre Regatul Rom├óniei ┼či Republica Popular─â Federativ─â Iugoslavia, prima ┼či cel mai inofensiv─â fraud─â a guvernului, care era delegat de c─âtre Rege s─â fac─â numai lucr─ârile administra┼úiei publice, numiri ┼či destituiri de func┼úionari publici ┼či nicidecum s─â ├«ncheie tratate.. Tot vineri 19 decembrie 1947, ora 11.30 Sc├ónteia anun┼úa o mare adunare popular─â┬á ├«n Pia┼úa Victoriei unde s-au adunat 750.000 participan┼úi din toat─â ┼úara.┬á ┼×i Adunarea Deputa┼úilor, prezidat─â de Mihail Sadoveanu s-a ├«ntrunit ├«n ┼čedin┼ú─â special─â. Suita de festivit─â┼úi s-a ├«ncheiat ├«n seara zilei de vineri, 19 decembrie 1947 cu recep┼úia din saloanele Cercului Militar oferit de ambasadorul iugoslav la Bucure┼čti. Din nou s-a intonat doar imnul iugoslav. Delega┼úia iugoslav─â a fost ├«nso┼úit─â p├ón─â la grani┼ú─â de Gheorghiu-Dej, secretarul general PMR ┼či ministrul industriei ┼či comer┼úului secundat de Teohari Georgescu, ministrul Afacerilor Interne ┼či, din partea Partidului Social Democrat de ministrul Educa┼úiei na┼úionale, ┼×tefan Voitec.

S├ómb─ât─â 20 decembrie 1947, Adunarea Deputa┼úilor ├«ntre orele 10 ┼či 10.35 adopt─â prin vot secret, cu bile, modificarea articolului 267 din Codul Penal, privind delictul de trecere frauduloas─â a grani┼úei, ├«n─âsprind sanc┼úiunea. Apoi, ├«ntre orele 11 ┼či 11.20 tot prin vot secret, cu bile s-a adoptat completarea articolelor 1 ┼či 2 ale Legii 877 din 8 decembrie 1940, care de fapt era un decret din timpul guvern─ârii legionare. Completarea celor dou─â articole prevedeau posibilitatea retragerii na┼úionalit─â┼úii rom├óne cet─â┼úeanului rom├ón care nu se ├«ntorcea ├«n ┼úar─â la expirarea termenului de validitate a actelor de c─âl─âtorie sau cel mai t├órziu la 60 de zile de la data intr─ârii ├«n vigoare a legii, precum ┼či extinderea m─âsurilor de confiscare a averii ca perioad─â complementar─â. ├Än 20 de minute au avut loc discu┼úiile, votarea pe articole ┼či apoi votarea final─â cu bile (224 albe-pentru ┼či una neag─â-contra). Fiind final de sesiune, vicepre┼čedintele Adun─ârii Deputa┼úilor prof. Constantinescu-Ia┼či anun┼ú─â urm─âtoarea ┼čedin┼ú─â pentru mar┼úi, 20 ianuarie 1948, orele 17. Toate ziarele au anun┼úat vacan┼úa parlamentar─â de o lun─â.

Pentru┬áduminic─â 21 decembrie 1947, orele 17 la Sala Aro, acum Sala Patria, se preg─âtea┬á o festivitate ├«nchinat─â anivers─ârii Zilei de na┼čtere a generalisimului Stalin la care va vorbi tov. Gheorghiu Dej. (a┼ča anun┼úau oficioasele comuniste ├«n data de 20 decembrie). Dar anun┼úul a fost schimbat dup─â 24 de ore ┼či cu caractere mai mici a fost ├«nlocuit vorbitorul ┼či anume Miron Constantinescu, membru al Biroului Politic al CC al PCR ┼či secretar al Comisiunii de redresare economic─â ┼či reform─â monetar─â. Ciudat a fost c─â au lipsit Gheorghiu Dej,┬á Vasile Luca, Emil Bodn─âra┼č ┼či Teohari Georgescu. Ana Pauker a salvat aparen┼úele pentru evitarea specula┼úiilor inoportune.

La ora 13, la Gara Mogo┼čoaia ( din cauza vremii nefavorabile nu s-a putut folosi calea aerului) a revenit ├«n ┼úar─â Regele Mihai ┼či Regina Mam─â Elena. A fost ├«nt├ómpinat de membrii guvernului Groza, Nu s-a men┼úionat nici o primire solemn─â, nici trecerea ├«n revist─â a companiei de onoare, nici ova┼úii nici intonarea Imnului regal. Pe c├ót de joviali au fost membrii┬á guvernului la plecarea Regelui pe at├ót de ostili au fost la sosire.

Activitatea Regelui din perioada 21-30 decembrie 1947 se poate reconstitui doar din comunicatele Casei Regale din Monitorul Oficial, Scânteia ignorându-l complet pe Suveran.

Luni 22 decembrie 1947, regele a ├«nvestit trei fe┼úe biserice┼čti ├«n rang de chiriarh (Justinian ca mitropolit al Moldovei)

Mar┼úi 23 decembrie┬áregele prime┼čte pe baronul del Murgo care ├«┼či prezint─â scrisorile de acreditare ca Trimis Extraordinar ┼či Plenipoten┼úiar al Italiei la Bucure┼čti, ├«nso┼úit fiind de ministrul Afacerilor Str─âine, Ana Pauker, ultimul ministru al guvernului Groza, care cel mai probabil i s-a adresat cu Sire, sau Majestatea voastr─â. A mai fost primit ├«n audien┼ú─â un singur ministru, cel al┬á Cultelor, Stanciu Stoian.

Ziarul Adev─ârul relateaz─â c─â luni, 22 decembrie 1947 regele l-a primit ├«n audien┼ú─â pe dr. Petru Groza. Dar ├«nt├ólnirea nu a fost consemnat─â, a┼ča cum era normal ├«n comunicatele Casei Regale. Autorul presupune c─â ┼čeful Consiliului de Mini┼čtri ┼úinea s─â apar─â ├«n orice ├«mprejurare ca un om de lume civilizat s─â fi fost la rege ├«n audien┼ú─â particular─â pentru a-i prezenta ur─ârile de Cr─âciun ┼či Anul Nou. Singurul oficial comunist care a respectat tradi┼úia.

Miercuri, 24 decembrie 1947, Regele ┼či Regina Mam─â au plecat la Sinaia pentru a-┼či petrece s─ârb─âtorile de Cr─âciun. La fel ┼či membrii guvernului, au plecat ├«n provincie (Petru Groza la Deva, Vasile Luca la T├órgu Secuiesc, Lucre┼úiu P─âtr─â┼čcanu la Predeal, ┼×tefan Voitec la Breaza). Pu┼úini ┼čtiau ├«ns─â c─â Emil Bodn─âra┼č plecase la Moscova, dar nu ├«n vacan┼ú─â !

Continuarea, aici, https://tvarheolog.wordpress.com/2016/12/30/eleodor-focseneanu-doua-saptamani-dramatice-din-istoria-romaniei-17-30-decembrie-1947/


https://arheo7tv.wordpress.com/2016/12/30/19471948-romania-libera-2-ianuarie-1948/

Un num─âr special ap─ârut imediat dup─â ilegala proclamare a Republicii Populare Rom├óne, f─âcute ├«n prip─â, la ceas de sear─â, sub ad─âpostul ├«ntunericului, c├ónd rom├ónii petreceau s─ârb─âtorile de iarn─â, iar presa era ├«ntr-o mini-vacan╚Ť─â, neput├ónd anun╚Ťa cet─â╚Ťenii ├«n timp util. S-au dus la culcare cu Regele ╚Öi s-au trezit cu guvernul dr. Petru Groza.

Acest ziar este incomplet, din 12 pagini am g─âsit doar paginile 1-2 ╚Öi 5-6, din care dou─â con╚Ťin publicitate. Pentru c─â nimic nu e nou sub soare, ┬á╚Öi a╚Öa cum pe 22 decembrie 1989 presa ╚Öi-a f─âcut un timid ÔÇ×mea culpaÔÇŁ ╚Öi a trecut instantaneu la prosl─âvirea noului regim, a╚Öa s-a sim╚Ťit dator ╚Öi ziarul ÔÇ×Rom├ónia liber─âÔÇŁ s─â salute regimul comunist (ultima fotografie, ├«ntre Groza ╚Öi Dej):

ÔÇ×Pe drumul istoric al eliber─ârii sale definitive, poporul rom├ón a ├«nscris ieri o nou─â ╚Öi cov├ór╚Öitoare biruin╚Ť─â.

Au fost l─âsate ├«n urm─â ultimile piedici artificiale, au fost deschise larg ╚Öi decisiv por╚Ťile unei noi ere.

România este republică populară.

╚śi ast─âzi, c├ónd la cap─âtul unui lan╚Ť de lupte grele ╚Öi justificate victorii, milioanele de oameni ai muncii din Rom├ónia pot saluta ÔÇô la ├«nceput de nou an ╚Öi nou─â er─â istoric─â ÔÇô succesul secularelor sale drepte n─âzuin╚Ťi; azi, ├«n aceast─â memorabil─â zi na╚Ťional─â, c├ónd toate barierele au c├ózut, c├ónd toate posibilit─â╚Ťile ├«ncap ├«n m├óna mul╚Ťimilor ╚Öi a for╚Ťelor politice organizate care le reprezint─â, nu poate fi om, nu poate fi cet─â╚Ťean, nu poate fi rom├ón iubitor al ╚Ť─ârii sale, ├«ndr─âgostit de poporul s─âu ╚Öi de dreptele lui n─âzuin╚Ťi la pace ╚Öi bun─âstare, care s─â nu ridice tradi╚Ťionala urare de an nou, de ER─é NOU─é, cu salutul care de azi este al nostru ╚Öi al viitorului nostru:

Tr─âiasc─â Republica Popular─â Rom├ón─â !ÔÇŁ

Istoria se repet─â !romania-libera-1948-01-02-01romania-libera-1948-01-02-02romania-libera-1948-01-02-03romania-libera-1948-01-02-04


Eleodor Focșeneanu
Eleodor Focșeneanu

Editura ALL EDUCATIONAL SA ,

Bucure┼čti,┬á 1997, 192 pagini

  • Prezentare de carte ÔÇô

Eleodor Foc┼čeneanu s-a n─âscut la 17 februarie 1925 in C├ómpina, jude┼úul Prahova. A urmat cursurile Facult─â┼úii de drept ┼či ale Facult─â┼úii de Litere (limba spaniol─â) ┼či Filozofie din Bucure┼čti, dar ┼či-a luat numai Licen┼úa ├«n Drept in iulie 1947, deoarece noua lege a ├«nv─â┼ú─âm├óntului introdus─â de regimul comunist interzicea frecventarea a dou─â facult─â┼úi ┼či a fost nevoit, prin urmare s─â ├«ntrerup─â celelalte cursuri. ├Äntruc├ót i s-a refuzat ├«nscrierea ├«n Baroul Prahova, a urmat Institutul Maxim Gorki de Limb─â ┼či Literatur─â Rus─â (singura Facultate la care nu se aplica interdic┼úia de mai sus), promov├ónd primii doi ani (1948-1950), dar a ├«ntrerupt cursurile ┼či profit├ónd ├«n anul 1951 de o ├«mprejurare favorabil─â, s-a ├«nscris ├«n Colegiul de Avoca┼úi Prahova. A profesat avocatura la C├ómpina p├ón─â ├«n anul 1974 ┼či la Bucure┼čti, ├«n continuare p├ón─â la pensie, ├«n 1997. ├Än anii ÔÇÖ70 ┼či-a elaborat teza de doctorat cu o tema referitoare la dreptul de autor (ÔÇ×Dreptul de traducereÔÇť, 426 p.), dar a refuzat sa o sus┼úin─â, at├óta timp cat pentru aceasta era nevoie de aprobarea organelor de partid comuniste, absolut str─âine de activitatea ┼čtiin┼úific─â. Dup─â 1989 s-a f─âcut remarcat ├«ndeosebi prin articolele sale pe teme constitu┼úionale si istorice din Rom├ónia liber─â, Cotidianul si Lumea Liber─â (New York). A demonstrat temeinic caracterul ilegal al proclam─ârii republicii, a ar─âtat, de asemenea, cu argumente, de ce 10 Mai este Ziua Independen┼úei Rom├óniei si a sus┼úinut drepturile legitime ale Rom├óniei asupra teritoriilor cotropite de fosta Uniune Sovietica.

Lucrarea este ├«mp─âr┼úit─â ├«n 7 capitole, ├«nso┼úite de un Cuv├ónt ├«nainte, o ├Äncheiere ├«n care prezint─â concluziile ┼či 20 de documente prin care autorul, cu abilitatea unui detectiv, demonstreaz─â modul cum, c─âlc├ónd orice aparen┼ú─â de legalitate, clica comunist─â local─â ┼či-a ├«ndeplinit ÔÇ×tema pentru acas─âÔÇŁ cu care era restant─â ├«n fa┼úa Marelui Frate de la R─âs─ârit.

Cuv├óntul ├«nainte ├«ncepe cu un citat din Gheorghe Gheorghiu Dej, respectiv ├«nceputul ┼či sf├ór┼čitul cuv├ónt─ârii ┼úinute la o ÔÇ×impresionant─â adunare ost─â┼čeasc─âÔÇŁ ├«n ajunul alegerilor din 19 noiembrie 1946┬á ÔÇ×├Änainte de a preciza pozi┼úia partidelor democratice fa┼ú─â de rolul Armatei, g├óndul meu se ├«ndreapt─â cu recuno┼čtin┼ú─â spre regele ┼ú─ârii noastreÔÇŽ.. Cu mult ├«nainte de 23 August, M─âria Sa Regele a lucrat la desc─âtu┼čarea ┼či eliberarea ┼ú─ârii de sub jugul cotropitorilor ┼či a f─âcut cauz─â comun─â cu poporul ├«mpotriva du┼čmanilor ┼ú─ârii. Noi vrem o armat─â disciplinat─â ├«n slujba poporului ┼či a Coroanei. ├Änchei,┬á domnilor ofi┼úeri, subofi┼úeri, osta┼či, doamnelor ┼či domnilor, strig├ónd din toat─â inima┬á S─â tr─âiasc─â M─âria Sa, Regele ! ÔÇŁ

Capitolul 1, GUVERNUL PETRU GROZA DE LA EUFORIE LA PANIC─é . ┬áLa mijlocul lunii decembrie 1947 to┼úi factorii ostili guvernului prosovietic sau numai indezirabili, fuseser─â fie ├«nl─âtura┼úi, fie pu┼či ├«n imposibilitatea de a ac┼úiona ├«mpotriva guvernului Petru Groza.. C├ót despre singurul obstacol, dar ┼či cel mai greu de trecut, regele Mihai I, se p─ârea, spre satisfac┼úia guvernan┼úilor comuni┼čti din Rom├ónia c─â lucrurile aveau s─â se or├ónduiasc─â de la sine, f─âr─â nici o b─âtaie de cap. Suveranul ┼či Regina Mam─â plecaser─â la 12 noiembrie 1947 la Londra pentru a participa la ceremonia c─âs─âtoriei principesei Elisabeta, mo┼čtenitoarea tronului Marii Britanii. Guvernul ├«┼či d─âduse acordul cu o grab─â ┼či o amabilitate suspecte ┼či membrii guvernului Petru Groza conduseser─â pe rege la aeroportul B─âneasa cu o voio┼čie exagerat─â. Se spera desigur c─â regele avea s─â se foloseasc─â de acest prilej pentru a p─âr─âsi definitiv ┼úara. Aceste supozi┼úii p─âreau s─â se ├«ndeplineasc─â. ├Än comunicatul Casei Regale nr. 29 din 12 noiembrie 1947, se men┼úiona c─â M.L aveau s─â lipseasc─â din ┼úar─â aproximativ 20 de zile, dar trecuse mai mult de o lun─â ┼či nu se ├«ntorseser─â. ├Än toat─â aceast─â perioad─â, ziarele Sc├ónteia ┼či Rom├ónia liber─â p─âstraser─â o t─âcere absolut─â cu privire la vizita suveranului. Cum primul era oficiosul PCR, iar cel─âlalt al guvernului, era o certitudine c─â ele reflectau politica guvernan┼úilor ca regele s─â fie ignorat complet, pentru a preg─âti opinia public─â cu eventuala sa detronare.

La 17 decembrie 1947, guvernul Petru Groza, ├«n care, ├«ntre timp, comuni┼čtii ob┼úinuser─â o pondere incontestabil─â, culegea roadele ├«ndelungatei sale a┼čtept─âri ┼či str─âdanii pentru acapararea puterii. Venea ├«n vizit─â oficial─â la Bucure┼čti, ├«n fruntea unei numeroase delega┼úii guvernamentale, mare┼čalul Iosif Broz Tito ÔÇô prima vizit─â a unei important personalit─â┼úi politice de c├ónd fusese impus la putere, la 6 martie 1945, acest guvern care avea s─â fie ignorat de atunci de toate Statele. La primirea solemn─â din gara Mogo┼čoaia nu s-a intonat Imnul Regal Rom├ón, ci doar Imnul na┼úional iugoslav. ├Än┬á seara zilei de 17 decembrie 1947 are loc la Palatul Ministerului Afacerilor Str─âine un dineu ├«n cinstea mare┼čalului Tito ┼či a celorlal┼úi oaspe┼úi iugoslavi, oferit de Ministrul Afacerilor Str─âine, Ana Pauker.

A doua zi, joi 18 decembrie 1947 este r├óndul primului ministru, dr. Petru Groza s─â ofere un dejun la Cercul Militar ├«n cinstea acelora┼či oaspe┼úi A treia zi s-a semnat Tratatul de prietenie,colaborare ┼či ajutor reciproc ├«ntre Regatul Rom├óniei ┼či Republica Popular─â Federativ─â Iugoslavia, prima ┼či cel mai inofensiv─â fraud─â a guvernului, care era delegat de c─âtre Rege s─â fac─â numai lucr─ârile administra┼úiei publice, numiri ┼či destituiri de func┼úionari publici ┼či nicidecum s─â ├«ncheie tratate.. Tot vineri 19 decembrie 1947, ora 11.30 Sc├ónteia anun┼úa o mare adunare popular─â┬á ├«n Pia┼úa Victoriei unde s-au adunat 750.000 participan┼úi din toat─â ┼úara.┬á ┼×i Adunarea Deputa┼úilor, prezidat─â de Mihail Sadoveanu s-a ├«ntrunit ├«n ┼čedin┼ú─â special─â. Suita de festivit─â┼úi s-a ├«ncheiat ├«n seara zilei de vineri, 19 decembrie 1947 cu recep┼úia din saloanele Cercului Militar oferit de ambasadorul iugoslav la Bucure┼čti. Din nou s-a intonat doar imnul iugoslav. Delega┼úia iugoslav─â a fost ├«nso┼úit─â p├ón─â la grani┼ú─â de Gheorghiu-Dej, secretarul general PMR ┼či ministrul industriei ┼či comer┼úului secundat de Teohari Georgescu, ministrul Afacerilor Interne ┼či, din partea Partidului Social Democrat de ministrul Educa┼úiei na┼úionale, ┼×tefan Voitec.

S├ómb─ât─â 20 decembrie 1947, Adunarea Deputa┼úilor ├«ntre orele 10 ┼či 10.35 adopt─â prin vot secret, cu bile, modificarea articolului 267 din Codul Penal, privind delictul de trecere frauduloas─â a grani┼úei, ├«n─âsprind sanc┼úiunea. Apoi, ├«ntre orele 11 ┼či 11.20 tot prin vot secret, cu bile s-a adoptat completarea articolelor 1 ┼či 2 ale Legii 877 din 8 decembrie 1940, care de fapt era un decret din timpul guvern─ârii legionare. Completarea celor dou─â articole prevedeau posibilitatea retragerii na┼úionalit─â┼úii rom├óne cet─â┼úeanului rom├ón care nu se ├«ntorcea ├«n ┼úar─â la expirarea termenului de validitate a actelor de c─âl─âtorie sau cel mai t├órziu la 60 de zile de la data intr─ârii ├«n vigoare a legii, precum ┼či extinderea m─âsurilor de confiscare a averii ca perioad─â complementar─â. ├Än 20 de minute au avut loc discu┼úiile, votarea pe articole ┼či apoi votarea final─â cu bile (224 albe-pentru ┼či una neag─â-contra). Fiind final de sesiune, vicepre┼čedintele Adun─ârii Deputa┼úilor prof. Constantinescu-Ia┼či anun┼ú─â urm─âtoarea ┼čedin┼ú─â pentru mar┼úi, 20 ianuarie 1948, orele 17. Toate ziarele au anun┼úat vacan┼úa parlamentar─â de o lun─â.

Pentru duminic─â 21 decembrie 1947, orele 17 la Sala Aro, acum Sala Patria, se preg─âtea┬á o festivitate ├«nchinat─â anivers─ârii Zilei de na┼čtere a generalisimului Stalin la care va vorbi tov. Gheorghiu Dej. (a┼ča anun┼úau oficioasele comuniste ├«n data de 20 decembrie). Dar anun┼úul a fost schimbat dup─â 24 de ore ┼či cu caractere mai mici a fost ├«nlocuit vorbitorul ┼či anume Miron Constantinescu, membru al Biroului Politic al CC al PCR ┼či secretar al Comisiunii de redresare economic─â ┼či reform─â monetar─â. Ciudat a fost c─â au lipsit Gheorghiu Dej,┬á Vasile Luca, Emil Bodn─âra┼č ┼či Teohari Georgescu. Ana Pauker a salvat aparen┼úele pentru evitarea specula┼úiilor inoportune.

La ora 13, la Gara Mogo┼čoaia ( din cauza vremii nefavorabile nu s-a putut folosi calea aerului) a revenit ├«n ┼úar─â Regele Mihai ┼či Regina Mam─â Elena. A fost ├«nt├ómpinat de membrii guvernului Groza, Nu s-a men┼úionat nici o primire solemn─â, nici trecerea ├«n revist─â a companiei de onoare, nici ova┼úii nici intonarea Imnului regal. Pe c├ót de joviali au fost membrii┬á guvernului la plecarea Regelui pe at├ót de ostili au fost la sosire.

Activitatea Regelui din perioada 21-30 decembrie 1947 se poate reconstitui doar din comunicatele Casei Regale din Monitorul Oficial, Scânteia ignorându-l complet pe Suveran.

Luni 22 decembrie 1947, regele a ├«nvestit trei fe┼úe biserice┼čti ├«n rang de chiriarh (Justinian ca mitropolit al Moldovei)

Mar┼úi 23 decembrie regele prime┼čte pe baronul del Murgo care ├«┼či prezint─â scrisorile de acreditare ca Trimis Extraordinar ┼či Plenipoten┼úiar al Italiei la Bucure┼čti, ├«nso┼úit fiind de ministrul Afacerilor Str─âine, Ana Pauker, ultimul ministru al guvernului Groza, care cel mai probabil i s-a adresat cu Sire, sau Majestatea voastr─â. A mai fost primit ├«n audien┼ú─â un singur ministru, cel al┬á Cultelor, Stanciu Stoian.

Ziarul Adev─ârul relateaz─â c─â luni, 22 decembrie 1947 regele l-a primit ├«n audien┼ú─â pe dr. Petru Groza. Dar ├«nt├ólnirea nu a fost consemnat─â, a┼ča cum era normal ├«n comunicatele Casei Regale. Autorul presupune c─â ┼čeful Consiliului de Mini┼čtri ┼úinea s─â apar─â ├«n orice ├«mprejurare ca un om de lume civilizat s─â fi fost la rege ├«n audien┼ú─â particular─â pentru a-i prezenta ur─ârile de Cr─âciun ┼či Anul Nou. Singurul oficial comunist care a respectat tradi┼úia.

Miercuri, 24 decembrie 1947, Regele ┼či Regina Mam─â au plecat la Sinaia pentru a-┼či petrece s─ârb─âtorile de Cr─âciun. La fel ┼či membrii guvernului, au plecat ├«n provincie (Petru Groza la Deva, Vasile Luca la T├órgu Secuiesc, Lucre┼úiu P─âtr─â┼čcanu la Predeal, ┼×tefan Voitec la Breaza). Pu┼úini ┼čtiau ├«ns─â c─â Emil Bodn─âra┼č plecase la Moscova, dar nu ├«n vacan┼ú─â !

Capitolul II, EMIL BODN─éRA┼× AC┼óIONEAZ─é DIN UMBR─é-UN MINISTRU IMPOSTOR. S─âtul de ineficien┼úa PCR, Stalin nu a mai trimis ajutoare, ci l-a chemat pentru instruc┼úiuni pe Emil Bodn─âra┼č. Ioan Scurtu afirm─â c─â, la 24 decembrie a fost investit noul ministru al ap─âr─ârii na┼úionale, Emil Bodn─âra┼č, membru ├«n Biroul Politic al PCR, care abia se ├«ntorsese de la Moscova, unde priise din partea lui Stalin indica┼úii privind organizarea abdic─ârii regelui Mihai. ┼×tirea numirii oficiale a fost u┼čor camuflat─â ├«n paginile ziarelor. Decretul Regal din Monitorul oficial de miercuri 24 decembrie 1947 arat─â c─â regele Mihai, la data de 23 decembrie l-a numit ca ministru secretar de stat la departamentul Ap─âr─ârii Na┼úionale pe dl Emil Bodn─âra┼č. Dar nu a existat nic─âieri ┼čtirea c─â Mihail Lasc─âr, cel ce de┼úinuse portofoliul MAN ar fi demisionat. Normal era ca regele s─â-i aprobe demisia ┼či apoi s─â numeasc─â un nou ministru. Apoi pe 23 decembrie primul ministru Groza nu a fost ├«n audien┼ú─â la rege . Nu s-a depus nici un jur─âm├ónt, ci doar o mic─â festivitate., la care au luat cuv├óntul Mihail Lasc─âr, care a sugerat ├«n discursul s─âu c─â i s-a impus schimbarea, de c─âtre partid, s-a adresat cuviincios regelui ( ca un fost comandat al diviziei de voluntari Horea Clo┼čca ┼či Cri┼čan) ┼či a fost mali┼úios la adresa lui Bodn─âra┼č prin sublinierea dragostei fierbinte de ┼úar─â ┼či de armat─â a unui om ca dl. ministru Emil Bodn─âra┼č. Discursul titularului a fost cinic Din ├«ns─ârcinarea PCR ┼či cu asentimentul comun al Guvernului condus de pre┼čedintele nostru, dl dr. Petru Groza, am priit misiunea de a conduce de azi treburile armatei. Al treilea vorbitor a fost Petru Groza care a spus despre instalarea prietenului Emil Groza are rosturile ei ad├ónci, rosturi care ne apar┼úin nou─â tuturor, rosturi care apar┼úin ├«ntregului popor.

Au ├«nceput epur─ârile ├«n Armat─â, prin dou─â decrete regale din 27 decembrie au fost trecu┼úi ├«n rezerv─â numero┼či generali, deveni┼úi indezirabili ┼či din rezervist, a fost numit secretar general administrativ al MAN pe Coliu Dumitru, evreu bulgar, cet─â┼úean sovietic, care venise ├«n Rom├ónia cu Armata Ro┼čie ├«n 1944, membru al CC al PCR. ├Än ultimele zile ale anului prin mai multe decrete,a fost decapitat─â ├«ntreaga┬á conducere a Armatei Regale Rom├óne, fiind ├«nlocuit─â cu oameni de ├«ncredere, chiar ┼či din afara armatei. ┼×i pentru a t─âia din fa┼č─â orice protest, conform Sc├ónteia, Audien┼úele la Tov. Emil Bodn─âra┼č, ministrul Ap─âr─ârii Na┼úionale sunt strict suspendate p├ón─â la 1 februarie 1948.

 

Capitolul III GHEORGHE GHEORGHIU DEJ D─é ├ÄN VILEAG COMPLOTUL ÔÇô M─éRTURISIRILE LUI GH.GHEORGHIU DEJ

Datorit─â minivacan┼úei de Cr─âciun, urm─âtoarele ziare au ap─ârut pe 30 decembrie 1947 (25-26-27 erau zile libere, duminic─â 28 nu au ap─ârut pentru c─â pe 27 a fost liber, iar luni 29 nu au ap─ârut pentru c─â prin tradi┼úie,lunea nu ap─âreau ziare, duminica fiind zi liber─â, a┼ča c─â popula┼úia nu a avut informa┼úii timp de 5 zile) A┼čadar s-a publicat numirea lui Bodn─âra┼č , ┼či an articol semnat de Gheorghiu Dej, PCR ├«n lupta pentru democratizarea ┼ú─ârii, ap─ârut integral ├«n Sc├ónteia. Subtitlu Raport informativ f─âcut la Consf─âtuirea reprezentan┼úilor unor partide comuniste, care a avut loc ├«n Polonia la sf├ór┼čitul lunii septembrie 1947, reprodus dup─â nr. 3 din revista Pentru pace trainic─â, pentru democra┼úie popular─â, care ┼či el a ap─ârut cu foarte mare ├«nt├órziere (├«n loc de 15 decembrie s-a difuzat pe 30 decembrie) E vorba de consf─âtuirea secret─â care a creat Kominformul, Biroul Informativ al Partidelor Comuniste. A fost la sf├ór┼čitul lunii septembrie 1947, dar Gheorghiu Dej s-a ├«ntors ├«n ┼úar─â la 6 octombrie 1947 (autorul sugereaz─â instructaj ├«n Polonia sau chiar Moscova) Foarte pe scurt , era un mea culpa pentru ├«nt├órzierea instal─ârii comunismului ├«n Rom├ónia ┼či un plan de m─âsuri, care culminau cu elaborarea unei noi Constitu┼úii care s─â corespund─â schimb─ârilor petrecute. Un membru al guvernului rom├ón care a depus jur─âm├ónt s─â apere Constitu┼úia ┼či apoi ├«┼či ia angajamentul s─â r─âstoarne ordinea constitu┼úional─â era calificat─â de Foc┼čeneanu drept crim─â de ├«nalt─â tr─âdare

Capitolul IV- O ABDICARE ├ÄNV─éLUIT─é ├ÄN MISTER-┬á CE S-A SPUS ROM├éNILORÔÇŽ┼×I CE AR FI PUTUT DEDUCE ROM├éNII ┬áAcalmia specific─â sf├ór┼čitului de an a fost ├«ntrerupt─â mar┼úi, 30 decembrie 1947, la ora 18, de un comunicat care i-a uluit pe rom├óni. Regele a abdicat !

Actul de abdicare atr─âgea de la prima vedere prin stilul ┼či ortografia sa, neglijen┼úa cu care fusese redactat ┼či dactilografiat. Dac─â ar fi emanat de la rege, ar fi avut o form─â mai aleas─â, nu limbajul specific comunist, iar pronume ca mine ┼či mei ar fi fost dactilografiate cu majuscul─â, dar nu s-ar fi folosit pluralis maiestatis (├«n lipsa Noastr─â, sub rezerva sanc┼úiunii Noastre, p├ón─â la ├«ntoarcerea noastr─â). Apoi ├«n mesajele regale, suveranul nu se adresa niciodat─â poporului rom├ón, ci a┼ča cum se adresa ┼ú─ârii ├«n mesajul din 23 August 1944, poporului Meu sau poporului Nostru., ├«n func┼úie de context, consider├óndu-se membru al lui.

Prima inadverten┼ú─â constitu┼úional─â este c─â Regele putea abdica doar pentru sine ├«nsu┼či ┼či nu ┼či pentru urma┼čii s─âi. Prin abdicare, urma┼čii dob├óndeau voca┼úiei succesoral─â┬á ┼či numai ei puteau renun┼úa la dreptul lor. Apoi, libertatea poporului ┬árom├ón de a-┼či alege o nou─â form─â de stat con┼úine 3 erori. Prima este c─â abdicarea unui monarh nu atrage dup─â sine ┼či r─âsturnarea ordinii constitu┼úionale. Apoi conform articolului 33 din constitu┼úie, toate puterile statului eman─â de la na┼úiune, astfel ├«nc├ót monarhul nu-i putea l─âsa popurului rom├ón un drept pe care acesta ├«l avea prin legea fundamental─â. ├Än sf├ór┼čit, chiar dac─â am admite c─â prin abdicarea monarhului s-ar fi schimbat ordinea constitu┼úional─â ├«n Rom├ónia, nu putea fi vorba de o nou─â form─â de Stat, c─â doar ┼úara noastr─â nu devenea un Stat federal ├«n loc de Stat unitar, ci de o nou─â form─â de guvern─âm├ónt, devenind republic─â (popular─â) din monarhie .

┼×i Proclama┼úia guvernului reitera confuziile constitu┼úionale din Actul de abdicare, la care ad─âug─â ┼či inadverten┼úe noi. De exemplu ÔÇô Astfel, poporul rom├ón a dob├óndit libertatea de a-┼či cl─âdi o nou─â form─â de stat ÔÇô Republica Popular─â. A alege este ├«nlocuit cu a cl─âdi o nou─â ordin─â statal─â, care este ┼či prestabilit─â, ┼či,┬á prin urmare nu mai este alegere, ci sarcin─â.. Ulterior a fot botezat─â ideologic drept Construirea socialismului.

Capitolul V ÔÇô PARLAMENTUL VOTEAZ─é ├ÄN VACAN┼ó─é ÔÇô ┼×EDIN┼ó─é SOLEMN─é A PARLAMENTULUI ? Singurul ziar din 31 decembrie 1947 care se g─âse┼čte ├«n biblioteci este o edi┼úie special─â a Sc├ónteii. Nu este clar dac─â au ap─ârut ┼či alte ziare datorit─â derutei presei ┼či a zilei speciale, respectiv, ajunul Anului Nou, c├ónd urmau din nou cel pu┼úin dou─â zile libere. Unul din articole anun┼úa Asear─â, ├«ntr-o ┼čedin┼ú─â solemn─â ┼či ├«ntr-o atmosfer─â de nem─ârginit entuziasm, Parlamentul a proclamat ├«n unanimitate Republica Popular─â Rom├ón─â. Dar ├«n comunicatul radio se spunea c─â Guvernul proclamase RPR. Iar Parlamentul era ├«n plin─â vacan┼ú─â de o lun─â, chiar parlamentarii partidelor comunist ┼či social-democrat vor lua parte activ─â la ac┼úiunea de l─âmurire a cadrelor acestor partide ├«n leg─âtur─â cu platforma partidului unic muncitoresc (RL, 22 decembrie) ! Reprezentan┼úii na┼úiunii veni┼úi din toate col┼úurile ┼ú─ârii a┼čteptau ├«nc─â de la orele5 dup─â amiaz─â pe culoarele Camerei . ├Än condi┼úiile ├«n care regele ar fi semnat abdicarea ├«n jurul orelor 12, cum s-a putut convoac─â o ┼čedin┼ú─â ├«n urm─âtoarele 6 ore ? Asta presupune fie o ac┼úiune premeditat─â cu o zi sau dou─â ├«nainte de 30 decembrie, fie c─â locul deputa┼úilor a fost luat de activi┼čti comuni┼čti, care au jucat rolul de umplutur─â. Pre┼čedintele de ┼čedin┼ú─â, Mihail Sadoveanu d─â cuv├óntul primului ministru Petru Groza, care cu glas puternic, cite┼čte Actului de Abdicare ┼či Proclama┼úiei guvernului. Deputatul Gheorghe Nechiti d─â citire proiectului de lege prin care Rom├ónia devine Republic─â Popular─â. Proiectul este votat ├«n unanimitate cu 295 de bile albe. Apoi Gheorghe Apostol prezint─â proiectul de lege privitor la numirea membrilor Prezidiumului RPR. Proiectul este votat ├«n unanimitate cu 295 bile albe.

Articolul 2 din legea pentru constituirea Statului Rom├ón ├«n RPR prevedea abrogarea Constitu┼úiei din 1866 cu modific─ârile din 29 martie 1923 ┼či acelea din 1 septembrie 1944. Dar, cu o pauz─â de 6 ani, aceast─â constitu┼úie guverna Rom├ónia de 81 de ani, iar tradi┼úia nu prevedea abrogarea, ci revizuirea ├«n parte sau ├«n total de o Adunare Constituant─â ┼×i pentru orice modificare, rom├ónii erau chema┼úi la urne pentru alegerea Camerelor de revizie.

Procesul verbal al acestei ┼čedin┼úe a ap─ârut ├«n Monitorul oficial abia Mar┼úi 20 ianuarie 1948 ( era de ├«n┼úeles o ├«nt├órziere de c├óteva zile, maximum o s─âpt─âm├ón─â pentru transcriere ┼či verificarea stenogramelor, dar se putea justifica prin vacan┼úa parlamentar─âÔÇŽ)┬á┬á Titlul con┼úine o grav─â inadverten┼ú─â ADUNAREA DEPUTA┼óILOR SESIUNEA ORDINAR─é 1947/1948 ┼×EDIN┼óA DE MAR┼óI 30 DECEMBRIE 1947 ! Deci nu era o sesiune extraordinar─â, iar sesiunea pentru 1947 luase sf├ór┼čit la 20 decembrie, iar pentru 1948 va fi reluat─â pe 20 ianuarie). Nefiind nici o convocare ├«n Monitorul Oficial, Adunarea Deputa┼úilor nu se g─âsea ├«n sesiune, nici ordinar─â, nici extraordinar─â !

Din acela┼či proces verbal afl─âm c─â ┼čedin┼úa┬á fost deschis─â la orele 19.10 ┼či declarat─â ├«nchis─â la orele 19.55 Deci, 45 de minute pentru lecturarea a 4 acte , 19 reprize de aplauze puternice, ├«ndelung repetate, plus perindarea de dou─â ori a 295 de deputa┼úi pentru votul secret cu bile. Nu s-a f─âcut un apel nominal la ├«nceput, pentru verificarea quorum-ului, trebuiau nominaliza┼úi at├ót parlamentarii prezen┼úi , c├ót ┼či cei absen┼úi. Apoi trebuia anun┼úarea ┼či aprobarea ordinii de zi. Din aceste punct de vedere, ┼čedin┼úa este lovit─â de nulitate.

Sc├ónteia relata Tribunele, balcoanele, p─âr─âsesc de ast─âdat─â rigurozitatea parlamentar─â ┼či entuziasmul popular se dezl─ân┼úuie cu o for┼ú─â greu de st─âp├ónit. Evenimentul este prea m─âre┼ú pentru ca oamenii s─â se poat─â re┼úine.. Dar ├«n tribune ┼či balcoane nu se g─âseau parlamentari, ci public, care trebuia s─â asiste pasiv ┼či civilizat la dezbaterile corpului legislativ, respect├ónd rigurozitatea parlamentar─â. Rolurile s-au inversat. ├Än locul deputa┼úilor care trebuie s─â fi fost ├«n num─âr minim, cei din Bucure┼čti ┼či jude┼úele limitrofe, c├ó┼úi vor fi putut fi mobiliza┼úi, unii dintre ei asist├ónd consterna┼úi la acest spectacol degradant, s-a pronun┼úat asupra formei de guvern─âm├ónt o gloat─â de activi┼čti de partid, dezl─ân┼úui┼úi ┼či greu de st─âp├ónit, ┼či nu prin vot, ci prin manifest─âri de autentic primitivism.

CAPITOLUL VI ÔÇô GUVERNUL PETRU GROZA, O BAND─é DE FALSIFICATORI. ├Än diminea┼úa zilei loviturii de stat a ap─ârut Monitorul Oficial nr. 300 din 30 decembrie 1947, care nu cuprindea nici o lege ┼či nici un decret, ci numai decizii ┼či dispozi┼úii ministeriale. Cu o zi ├«nainte, ap─âruse Monitorul Oficial nr. 299 din 29 decembrie 1947, care ├«n afara decretelor regale falsificate de Bodn─âra┼č pentru decapitarea armatei, nu cuprindea alte legi sau decrete. Dar ├«n colec┼úiei exist─â un Monitor Oficial nr. 299 bis, cu aceea┼či dat─â, 29 decembrie 1947. Luni, 29 decembrie 1947 nu se ├«nt├ómplase nimic deosebit, ziua se scursese ├«n cea mai deplin─â acalmie. Nimic nu justifica publicarea unui supliment la Monitorul Oficial curent. ├Än schimb avea un volum enorm, 80 de pagini, 19 legi promulgate de rege ┼či 65 de decrete regale. Era un record absolut. ├Än toat─â istoria constitu┼úional─â a Rom├óniei nu ap─âruser─â ├«ntr-un singur Monitor Oficial at├ótea legi ┼či decrete regale. 18 legi ┼či 50 de decrete regale au fost emise chiar ├«n ziua public─ârii ├«n Monitorul Oficial. Normal era s─â fie publicate ├«n num─ârul curent 300/30 decembrie 1947, ap─ârut a doua zi, care de altfel avea spa┼úiu suficient.

Apoi, aceste 68 de acte oficiale emise pe 29 decembrie 1947 ap─âreau semnate de Regele Mihai I ┼či contrasemnate de urm─âtorii mini┼čtri Lucre┼úiu P─âtr─â┼čcanu (toate promulg─ârile de legi !!!), Vasile Luca, Traian S─âvulescu, Tudor Ionescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej, ┼×tefan Voitec, N. Profiri, Teohari Georgescu, Stanciu Stoian, Ion Pas, Teodor Iord─âchescu ┼či Romulus Z─âroni, ├«n total 12 mini┼čtri. Se presupune c─â to┼úi au fost primi┼úi de rege ├«n audien┼ú─â ! Aceast─â opera┼úiune ar fi durat foarte mult, iar tip─ârirea ┼či mai mult. Deoarece imprimarea s-ar fi f─âcut p├ón─â noaptea t├órziu, se pune ├«ntrebarea de ce s-a complicat guvernul ca ├«n aceea┼či sear─â s─â dea la tipar dou─â Monitoare Oficiale, nr. 299 bis/29 decembrie ┼či nr. 300/30 decembrie 1947, de vreme ce am├óndou─â ar fi urmat concomitent a doua zi, pe 30 decembrie 1947, c├ónd ar fi fost foarte simplu s─â apar─â unul singur ? Toate decretele regale au men┼úiunea Dat la Bucure┼čti, 29 decembrie 1947. De fapt, regele era la Sinaia. ├Än seara zilei de 29 decembrie, Petru Groza a telefonat la Sinaia mare┼čalului Palatului, Dimitrie Negel, pentru a solicita regelui Mihai I s─â vin─â la Bucure┼čti a doua zi, adic─â pe 30 decembrie 1947, pentru a discuta o chestiune de familie.

├Äntoarcerea regelui ├«n ┼úar─â i-a obligat pe membrii guvernului Groza nu numai s─â abandoneze planul comod de instaurare a republicii populare, dar ┼či s─â caute o rezolvare la fel de urgent─â unei probleme legislative pe care o sc─âpaser─â din vedere. ├Än timpul absen┼úei regelui, lunile noiembrie ┼či decembrie 1947, Adunarea Deputa┼úilor a adoptat mai multe legi, iar guvernul a luat unele m─âsuri, ├«n baza abilit─ârii pe care i-o d─âduse suveranul, ├«nainte de plecare, ÔÇťsub rezerva sanc┼úiunii Noastre ulterioare ÔÇŁ Nici unele nu primise sanc┼úiunea regal─â la data abdic─ârii regelui. Proclamarea RPR surprinsese pe membrii guvernului cu toate actele ├«n sertarele birourilor. Regele abdicase, iar Constitu┼úia din 1 iulie 1866, revizuit─â la 29 martie 1929 fusese abrogat─â. Absen┼úa juristului Lucre┼úiu P─âtr─â┼čcanu ┼či-a spus cuv├óntul.

Decretul 3 din 8 ianuarie 1948 enumer─â atribu┼úiile Prezidiumului RPR, dar la data de 30 decembrie nu exista nici un text legal ├«n vigoare care s─â prevad─â cine promulga legile. Nu s-a dorit o sesiune extraordinar─â, complica┼úie juridic─â ┼či recunoa┼čtere a gre┼čelii.. ┼×i atunci , pe 5 ianuarie 1948 a fost tip─ârit un Monitor special care purta data de 29 decembrie ┼či care a fost numerotat ├«ntr-un mod special, adic─â toate paginile aveau un num─âr de genul 11.372/x. ┼×i la num─âr─âtoarea legilor au ap─ârut bis-uri pentru a respecta aparen┼úa cronologic─â.

Capitolul VII ÔÇô┬á TOTU┼×I, CE ASCUNDEAU ARHIVELE SECRETE ?

Arhivele statului ├«n documente, 1994 Plan de m─âsuri adoptat de Comitetul central al PCR privind ├«nl─âturarea monarhiei ┼či proclamarea republicii┬á┬á Ini┼úia era desemnat Dej ca pre┼čedinte al Consiliului de mini┼čtri, dat total nepreg─âtit ├«n rela┼úiile de protocol, jucase un rol secundar ├«n timpul audien┼úei la rege. Comuni┼čtii ┼či-au dat seama c─â mai aveau nevoie de acest politician versat ┼či lipsit de scrupule, am├ón├ónd aceast─â mi┼čcare pentru mai t├órziu ÔÇô 2 iunie 1952.┬á Deci nu a fost voin┼úa poporului rom├ón, ci un complot al Uniunii Sovietice ┼či executat de partid. A fost ├«ndeplinirea angajamentului┬á luat de Gheorghe Gheorghiu Dej la consf─âtuirea de ├«nfiin┼úare a Kominformului.

Stenograma ┼čedin┼úei Consiliului de Mini┼čtri privind abdicarea regelui Mihai I ┼či proclamarea RPR. 40 de minute (15.30-16.10) Lipseau 11 mini┼čtri, printre care P─âtr─â┼čcanu.. Care nu a participat nici la ┼×edin┼úa solemn─â a Parlamentului.

├ÄNCHEIERE Mesajul de Anul Nou 1948 al lui Petru Groza. Muncitorii cu bra┼úele ┼či cu mintea, de la ora┼če ┼či de la sate au primit cu un sentiment de profund─â bucurie libertatea ce ┼či-au c├ó┼čtigat-o, de a-┼či putea ├«nf─âptui forma de Stat care s─â corespund─â n─âzuin┼úelor lor pe drumul progresului social ┼či al asigur─ârii independen┼úei ┼či suveranit─â┼úii na┼úionale. Ei s-au ┼či folosit din prima zi de dreptul cucerit, vot├ónd prin reprezentan┼úii lor ├«n Parlament legea istoric─â actul de na┼čtere al RPR. Este un fals ordinar, deci Republica nu are act de na┼čtere.

Oric├ót de incredibil ┼či de neverosimil ni s-ar p─ârea c─â soarta poporului rom├ón ├«ntr-un moment crucial al istoriei sale a fost hot─âr├ót─â prin ac┼úiunile infrac┼úionale ale propriilor conduc─âtori, care s-au comportat ├«n acele ├«mprejur─âri dramatice, ca ni┼čte adev─âra┼úi infractori, suntem nevoi┼úi totu┼či s─â recunoa┼čtem ALTFEL NU S-AR FI PUTUT !