Archive for the ‘04 Aprilie 1991’ Category


https://arheo6tv.wordpress.com/2016/09/04/tele-scoala-nr-7-27-aprilie-12-mai-1991/

TeleScoala 1991-07 01


https://arheo6tv.wordpress.com/2016/08/20/tele-scoala-nr-6-15-27-aprilie-1991/

TeleScoala 1991-06 01


https://arheo6tv.wordpress.com/2016/08/07/tele-scoala-nr-5-1-14-aprilie-1991/

TeleScoala 1991-05 01


1991-17 00 Mircea DiaconuO frumoas─â coinciden┼ú─â, ├«n col┼úul din dreapta jos, de pe ultima pagin─â a num─ârului c─âruia i-a venit r├óndul ast─âzi, o caricatur─â ┼či o epigram─â semnate de Alexadru Clenciu dedicat─â domnului MIRCEA DIACONU. A┼čadar, cei din urm─â vor fi cei dint├ói !1991-17 01 Coperta 1Iar ziua de 1 mai aproape c─â a trecut neobservat─â ├«n 1991 !


1991-16 01 Coperta 1


├Äntreaga s─âpt─âm├ón─â Tv a stat sub semnul vizitei ├«n Rom├ónia a pre┼čedintelui Fran┼úei Fran├žois Mitterrand. Vizita a durat 27 ore (joi,18 aprilie 1991 , sosirea pe aeroport, ora 10- vineri, 19 aprilie 1991, decolarea avionului preziden┼úial, ora 13). Televizunea Rom├ón─â a adaptat programul ┼či a transmis numeroase produc┼úii galice, a c─âror list─â este pe prima pagin─â a revistei. La vremea respectiv─â, nu am f─âcut rost de revista Panoramic, a┼ča c─â am p─âstrat o pagin─â din s─âpt─âm├ónalul Strada, ce con┼úinea ├«ntreg programul s─âpt─âm├ónii. Compar├ónd acum revistele, observ numeroase diferen┼úe pricinuite de datele diferite de tipar ┼či, probabil, nesiguran┼úa orelor vizitei. Am subliniat acele diferen┼úe. De pild─â, locul serialului Dallas de joi seara a fost luat de premiera filmului Cyrano de Bergerac, produs ├«n 1990, cu Gerard Depardieu ├«n rolul principal. Deasemeni, am remarcat c─â ├«ni┼úial TVR a botezat ┼×trumfii drept Spiridu┼čii alba┼čtri ┼či a┼ča a trimis ini┼úial programul c─âtre celelalte publica┼úii. Pe programul 2, c├óte 2 meciuri din Campionatul mondial de hockei de la Helsinki.1991-15 01 Coperta 1Referitor la vizit─â , am preluat un articol de la http://jurnalul.ro/special-jurnalul/francois-mitterrand-est-l-ami-de-l-assassin-115371.html#

Dac─â Fran┼úa este at├ót de prezent─â ├«n Rom├ónia actual─â, este ┼či datorit─â unui complex de elemente care ┼úin de istoria recent─â. Dup─â c─âderea regimului Ceau┼čescu, Francois Mitterrand a fost primul pre┼čedinte al unui stat occidental care a mers la Bucure┼čti pentru a se ├«nt├ólni cu primul pre┼čedinte post-comunist al Rom├óniei, Ion Iliescu, destul de contestat la ora aceea (vorbim de anul 1991), din cauza tulbur─ârilor interne (13-15 iunie 1990, protestele opozi┼úiei, violen┼úele minerilor, agresarea unor reprezentan┼úi ai opozi┼úiei etc).

Dac─â Fran┼úa este at├ót de prezent─â ├«n Rom├ónia actual─â, este ┼či datorit─â unui complex de elemente care ┼úin de istoria recent─â. Dup─â c─âderea regimului Ceau┼čescu, Francois Mitterrand a fost primul pre┼čedinte al unui stat occidental care a mers la Bucure┼čti pentru a se ├«nt├ólni cu primul pre┼čedinte post-comunist al Rom├óniei, Ion Iliescu, destul de contestat la ora aceea (vorbim de anul 1991), din cauza tulbur─ârilor interne (13-15 iunie 1990, protestele opozi┼úiei, violen┼úele minerilor, agresarea unor reprezentan┼úi ai opozi┼úiei etc).

La r├óndul s─âu, remarca un ziarist de la cotidianul francez Liberation, Jacques Chirac ┼či-a f─âcut din candidatura Rom├óniei la NATO propriul dosar. ├Än plus, este greu de crezut c─â ┼úara noastr─â ar fi putut adera la UE la 1 ianuarie 2007 f─âr─â sprijinul determinant al Fran┼úei. Chiar dac─â pe traseul Bucure┼čti-Paris au ap─ârut ┼či probleme, acestea nu sunt suficiente pentru a putea pune ├«n pericol rela┼úii cu vechime, at├ót ├«n plan economic, c├ót ┼či cultural. Fran┼úa este ┼či va r─âm├óne unul dintre cei mai importan┼úi parteneri comerciali ai Rom├óniei.

PREGATIREA TERENULUI. Februarie 1990. Pe atunci premier, Petre Roman se deplaseaz─â ├«ntr-o vizit─â de lucru ├«n Fran┼úa. La 19 februarie, cotidianul „LÔÇÖHumaniteÔÇŁ anun┼úa c─â Roman a avut o ├«ntrevedere cu pre┼čedintele francez de atunci, Francois Mitterrand. „Dorim un sprijin din partea Fran┼úei ├«n domeniul economicÔÇŁ, declara jurnali┼čtilor ┼čeful Guvernului de la Bucure┼čti. Rom├ónia era interesat─â de semnarea unui contract de asociere cu Comunitatea Economic─â European─â. ├Äntrevederea cu pre┼čedintele francez a permis, potrivit lui Roman, „├«nl─âturarea ne├«n┼úelegerilor privind chestiunea Transilvaniei. Cu ocazia vizitei sale ├«n Ungaria, ├«n urm─â cu c├óteva s─âpt─âm├óni, Francois Mitterrand a declarat c─â aceast─â ┼úar─â a pierdut teritorii dup─â primul ┼či cel de-al doilea r─âzboi mondial, o aluzie direct─â la Transilvania, regiune din nord-vestul Rom├óniei, care f─âcea parte din Imperiul Austro-UngarÔÇŁ, titra atunci „LÔÇŁHumaniteÔÇŁ. Acela┼či cotidian al comuni┼čtilor francezi anun┼úa, cit├óndu-l tot pe Petre Roman, c─â pre┼čedintele francez urma s─â efectueze anul urm─âtor, deci 1991, o vizit─â ├«n Rom├ónia.

┼×I A┼×A A FOST. Vizita oficial─â a lui Francois Mitterrand la Bucure┼čti a avut loc ├«n zilele de 18 ┼či 19 aprilie 1991. Era prima vizit─â ├«n Rom├ónia a unui ┼čef de stat de talia Republicii Franceze, dup─â Revolu┼úia din decembrie 1989. ├Äntr-un interviu acordat cotidianelor „Adev─ârulÔÇŁ ┼či „Rom├ónia liber─âÔÇŁ, ├«naintea sosirii la Bucure┼čti, Mitterrand f─âcea chiar o precizare: era prima vizit─â a unui pre┼čedinte francez ├«n Rom├ónia, din 1979 p├ón─â atunci. ┼×i prima a unui ┼čef de stat occidental dup─â „evenimentele survenite ├«n Rom├ónia ├«n urm─â cu peste un anÔÇŁ, cu referire la zilele Revolu┼úiei, pe care, ├«ns─â, Mitterrand s-a ferit s─â le numeasc─â a┼ča.

├ÄN AJUTOR. Pentru el, ├«ns─â, vizita avea o dubl─â semnifica┼úie. Era, ├«n primul r├ónd, o ocazie de a lua act de eforturile Rom├óniei de a dep─â┼či consecin┼úele unei politici dictatoriale ┼či de a se apropia de partenerii s─âi tradi┼úionali, ├«n special din Europa. Vizita avea s─â marcheze ┼či dorin┼úa Fran┼úei, care a fost al─âturi de Rom├ónia dup─â decembrie 1989, de a aprofunda rela┼úiile de cooperare care au fost deja intensificate ├«n toate domeniile ┼či de a aduce ┼ú─ârii noastre orice ajutor va avea nevoie, pentru a-┼či putea reg─âsi locul ├«n Europa.

SURPRINZATORUL MITTERRAND. Cu ceva timp ├«nainte de zilele lui decembrie 1989, Mitterrand a fost cel care afirma c─â zilele regimului Ceau┼čescu „erau num─ârateÔÇŁ. La vremea aceea, afirma┼úiile sale au suscitat numeroase comentarii ┼či specula┼úii. Dar Mitterrand a explicat ulterior c─â afirma┼úiile sale nu vizau vreo conspira┼úie modial─â, ci ┼úineau de logica faptelor. Persisten┼úa unui astfel de regim, precum cel al lui Nicolae Ceau┼čescu, nu se mai putea concepe, at├ót timp c├ót regimuri similare cedaser─â deja sub presiunea propriilor popoare. „├Än plus, Fran┼úa, care ├«ntre┼úine de mult─â vreme cu poporul rom├ón rela┼úii de prietenie, nu putea s─â nu perceap─â sentimentele reale de dezgust ┼či aspira┼úiile unui ├«ntreg poporÔÇŁ, ad─âuga Mitterrand.

VIZITA ANULATA. Mitterrand, un socialist, a fost ┼či unul dintre cei mai intransigen┼úi parteneri occidentali ai Rom├óniei, c├ónd a venit vorba despre regimul Ceau┼čescu. Francois Mitterrand a mers p├ón─â-ntr-acolo, ├«nc├ót ┼či-a anulat o vizit─â ├«n Rom├ónia lui Ceau┼čescu. ┼×i, dac─â e s─â ne lu─âm dup─â ce se vorbea ├«n anii aceia, a reu┼čit s─â conving─â ┼či al┼úi lideri occidentali s─â am├óne momentul ├«nt├ólnirii cu „cel mai iubit dintre rom├óniÔÇŁ. Un episod povestit pe larg de fostul ┼čef al diploma┼úiei rom├óne din timpul lui Ceau┼čescu, ┼×tefan Andrei, ├«ntr-un interviu acordat Jurnalului Na┼úional, din care preiau doar c├óteva citate: „A fost de fapt o problem─â grav─â, (ÔÇŽ) creat─â de serviciile de informa┼úii dintre cele dou─â ┼ú─âri. DST-ul francez nu iart─â Securitatea Rom├ón─â, pe Caraman care de pe teritoriul Fran┼úei a f─âcut spionaj ├«n favoarea Uniunii Sovietice, procur├ónd de la un func┼úionar francez de la NATO documente foarte importante legate de submarinele nucleare. ┼×i cei de la NATO au redus francezilor la jum─âtate posturile din cadrul organiza┼úiei Nord-Atlantice. A doua chestiune a fost c─â ┼čeful DST pentru Levant a fost ├«n control ├«n Rom├ónia ┼či, dup─â ce a cobor├ót din avion, i-a ie┼čit un camion ├«n fa┼ú─â ┼či l-a f─âcut praf. A treia chestiune: unul dintre b─âtr├ónii DST avea o fat─â c─âs─âtorit─â cu un b─âiat cu care avea trei copii. Securitatea i-a b─âgat ─âstuia o femeie frumoas─â, ┼či i-a fotografiat ├«n pielea goal─â, ─âsta s-a sinucis ┼či a r─âmas femeia cu trei copii. De aceea, la ├«nt├ólnirea dintre cele dou─â servicii, dac─â peste mas─â ├«┼či d─âdeau m├óna, pe sub mas─â ├«┼či d─âdeau picioare. A patra problem─â a fost cu Haiducu, b─âiatul unui fost ofi┼úer la SSI trimis ├«n Fran┼úa ca s─â-i omoare pe Paul Goma ┼či pe Virgil T─ânase. DST-ul l-a informat pe Mitterrand, care abordeaz─â aceast─â problem─â public. (ÔÇŽ) Eu aranjasem vizita lui Mitterrand ├«n Rom├ónia, am ┼či stabilit c├ónd s─â aib─â loc, ┼či acesta a fost de acord, dar a spus: <> Vine Jobert la Bucure┼čti, ministrul Economiei, ├«l primesc ┼či discut─âm. C├ónd se ├«ntoarce ├«n Fran┼úa, declar─â c─â a am├ónat vizita lui Mitterrand la Bucure┼čtiÔÇŁ. ┼×i, poate cel mai important: „Ei, din acel moment, cel mai puternic du┼čman al lui Ceau┼čescu ├«n Occident a devenit Fran┼úaÔÇŁ. De remarcat: nu este vorba despre Rom├ónia, ci despre Ceau┼čescu. Nu cu rom├ónii aveau ceva francezii.

De altfel, ├«n interviul dinaintea sosirii ├«n Rom├ónia, ├«n 1991, Mitterrand avea s─â remarce faptul c─â, la ora aceea, Fran┼úa era statul occidental care s-a mobilizat cel mai rapid ┼či cel mai complet pentru a-i veni ├«n ajutor Rom├óniei (├«ntr-un an ┼či ceva de la Revolu┼úia din 1989, contactele bilaterale se ├«nmul┼úiser─â, prezen┼úele culturale de ambele p─âr┼úi, la fel, un post de radio rom├ónesc emitea ├«n limba francez─â, un post de televiziune studen┼úesc ÔÇô al Politehnicii bucure┼čtene, TV Sigma – era finan┼úat de francezi, cu emisiunile TV5 Europe preluate prin satelit din Fran┼úa etc).

INTERESELE ECONOMICE. „Importantul efort de asisten┼ú─â din partea Fran┼úei acordat Rom├óniei se refer─â la domeniile-cheie pentru modernizarea economiei rom├óne┼čti: agricultura ┼či domeniul agro-alimentar, economia de energie, restructurarea siderurgiei ┼či a mecanicii grele, educa┼úia; le-am propus autorit─â┼úilor rom├óne un centru de formare a cadrelor la Bucure┼čti. Acest efort trebuie s─â-┼či g─âseasc─â acum o prelungire economic─â natural─â, ├«n ├«ncheierea de contracteÔÇŁ, spunea Mitterrand la vremea respectiv─â. ┼×i tot el explica cum, ├«n ciuda politicii autarhice duse de Rom├ónia ├«nainte de 1989, schimburile economice s-au redresat dup─â Revolu┼úie, ├«ncheindu-se contracte importante cum ar fi achizi┼úionarea de avioane Airbus de c─âtre Rom├ónia. Ceea ce nu ├«nsemna c─â Fran┼úa nu dorea extinderea cooper─ârii economice ├«n domeniile informaticii, automobilelor, siderurgiei, energiei, telecomunica┼úiilor, dar ┼či ale turismului ┼či celui agro-alimentar. ┼×i, dac─â privim acum ├«n urm─â, nu cred c─â exist─â domeniu ├«n care s─â nu reg─âsim toate aceste aspira┼úii ale pre┼čedintelui de atunci al Republicii Franceze concretizat ├«ntr-o investie francez─â ├«n ┼úara noastr─â.

MIGRA┼óIA POPULA┼óIEI, O PROBLEMA CU VECHIME. Interviul acordat de Mitterrand cotidianului rom├ónesc cuprinde cel pu┼úin dou─â pasaje extrem de interesante. Care, recitite cu ochii de acum, arat─â un Mitterrand vizionar, un p─ârinte al „Marii EuropeÔÇŁ, un prieten realist al Rom├óniei. ├Äntrebat, de exemplu, dac─â prevede posibilitatea ca ┼či cet─â┼úenii rom├ónii s─âu poat─â vizita Fran┼úa f─âr─â a avea nevoie de vize (s─â nu uit─âm, vorbim despre anul 1991), Mitterrand a r─âspuns:ÔÇŁIntensitatea schimburilor de orice natur─â din ultimele 15 luni st─â m─ârturie ea ├«ns─â┼či c─â libera circula┼úie a ideilor ┼či a oamenilor ├«ntre cele dou─â ┼ú─âri a redevenit o realitate ┼či m─â bucur de asta. Doar ├«n 1990, num─ârul de vize eliberate cet─â┼úenilor rom├óni a fost cu 400% mai mare. Fran┼úa a decis ca vizele s─â fie eliberate gratuit pentru tinerii sub 25 de ani. Acestea atest─â faptul c─â ┼úara mea ├«┼či pune ac┼úiunile ├«n conformitate cu declara┼úiile. Tratarea problemei fluxurilor migratorii ┼úine de o concertare necesar─â la scar─â continental─â. ├Ämpreun─â cu partenerii din Acordurile Schengen, Fran┼úa a ac┼úionat deja ├«n acest sens. Aceste chestiuni au ├«nceput s─â fie examinate ├«ntr-un context paneuropean, ├«n cadrul Conferin┼úei de la Viena, organizate pe tema fluxurilor migratoare, la ├«nceputul lui 1991ÔÇŁ.

DESPRE CONFEDERA┼óIA EUROPEANA. ├Äntrebat pe ce anume se baza proiectul unei confedera┼úii europene, pe care ├«l lansase cu pu┼úin timp ├«n urm─â, Mitterrand a explicat:ÔÇŁO dat─â cu c─âderea Zidului Berlinului ├«n 1989 ┼či a regimurilor comuniste, Europa ├«┼úi reg─âse┼čte geografia ┼či istoria. Confrunt─ârii Est-Vest ┼či separ─ârii for┼úate a popoarelor care ├«mp─ârt─â┼česc acelea┼či idealuri li se substituie dorin┼úa de cooperare ┼či convingerea pe care o au europenii c─â trebuie s─â r─âspund─â ├«mpreun─â la provoc─âri comune. Eu am propus proiectul confedera┼úiei europene pentru a le oferi europenilor un loc ├«n care s─â se reg─âseasc─â pe picior de egalitate pentru a-┼či rezolva problemeleÔÇŁ.

DESPRE DEMOCRA┼óIE ┼×I STATUL DE DREPT. Acela┼či Mitterrand explica ce ├«nseamn─â democra┼úia, nu doar prin perspectiva francez─â, ci prin cea european─â: „deplina exercitare a drepturilor ┼či libert─â┼úilor fundamentale ┼či o respectare ├«ntocmai a drepturilor omului sunt o condi┼úie sine qua non a reu┼čitei unui proiect democratic ┼či a construirii unui stat de drept. Adoptarea textelor de lege adecvate ofer─â, bine├«n┼úeles, o garan┼úie important─â. Dar practica, punerea ├«n practic─â zilnic─â a acestor dispozi┼úii, respectarea lor de c─âtre to┼úi actorii vie┼úii politice, sunt cele mai importanteÔÇŁ.

A┼×TEPTAT DE OPOZI┼óIE. Vizita la Bucure┼čti a pre┼čedintelui Mitterrand nu s-a desf─â┼čurat ├«n cel mai grozav moment al tranzi┼úiei rom├óne┼čti. Liderul francez ┼či-a asumat ├«nt├ólnirile oficiale de la Bucure┼čti, ├«n special pe cea cu pre┼čedintele Ion Iliescu (contestat de opozi┼úie, trecut prin evenimentele din 13-15 iunie din care nici p├ón─â ├«n ziua de azi nu a ie┼čit cu bine) con┼čtient c─â face un gest pentru rom├óni, nu pentru liderii lor afla┼úi temporar la putere. Mitterrand nu a sc─âpat „netaxatÔÇŁ de pres─â ┼či acas─â, dar mai ales ├«n Rom├ónia, unde nu doar presa ├«┼či ascu┼úea creioanele pentru a-l ├«nt├ómpina pe ┼čeful statului francez, ci ┼či studen┼úii bucure┼čteni, care l-au primit ├«n r├óndul lor pe pre┼čedintele francez scand├ónd:ÔÇŁFrancois Mitterrand est lÔÇÖami de lÔÇÖassassin!ÔÇŁ („Francois Mitterrand este prietenul asasinului!ÔÇŁ), aluzie la evenimentele s├óngeroase ale lui decembrie 1989, dar ┼či la tulbur─ârile post-revolu┼úionare din cotidianul rom├ónesc. Tot acolo, ┼čeful statului francez a avut „pl─âcereaÔÇŁ de a descoperi pancarte ├«n care studen┼úii mul┼úumeau Fran┼úei, dar nu ┼či lui („Merci la France, pardon MitterrandÔÇŁ) ┼či f─âceau aluzie la rela┼úiile str├ónse ale premierului Petre Roman cu Fran┼úa ┼či la beneficiile pe care le-ar fi putut avea de pe urma acestei rela┼úii („Aide aux Roumains ou aide a Roman?ÔÇŁ ÔÇô „Ajutoare pentru rom├óni sau ajutor pentru Roman?ÔÇŁ). Cu toate astea, Mitterrand ┼či-a v─âzut de agend─â, inclusiv de ├«ntrevederile cu opozi┼úia din Rom├ónia. Sute de manifestan┼úi antiguvernamentali ┼či mai ales antipreziden┼úiali au ├«nt├ómpinat vizita adun├óndu-se ├«n fa┼úa ambasadei Fran┼úei, scand├ónd:ÔÇŁJos Iliescu!ÔÇŁ, „Jos socialismul!ÔÇŁ. ┼×tirea a f─âcut ├«nconjurul lumii, agen┼úiile de pres─â oferind detalii despre desf─â┼čurarea vizitei. Astfel, agen┼úia de pres─â spaniol─â EFE anun┼úa c─â manifestan┼úii au fost ├«ndep─ârta┼úi de for┼úele de ordine ┼či trimi┼či la o distan┼ú─â de 100 de metri de sediul misiunii diplomatice franceze.

FRANCOFONII. Mitterrand anun┼úa, ├«n cadrul conferin┼úei de pres─â comune cu pre┼čedintele Rom├óniei, c─â Rom├ónia avea s─â participe ├«n anul urm─âtor la reuniunea Francofoniei din Fran┼úa. A fost u┼ča care ni s-a deschis, prin participarea ├«n calitate de invita┼úi, c─âtre organizarea, peste ani, a summit-ului Francofoniei la Bucure┼čti (├«n septembrie 2006), ├«n calitate de membri cu drepturi depline. „Se vorbe┼čte at├óta francez─â ├«n Rom├ónia, ca ├«n ┼ú─ârile fondatoare ale francofoniei. Francezii sunt aproape surprin┼či s─â afle c├ót de fideli au r─âmas rom├ónii limbii franceze, c├ót de u┼čor vorbesc rom├ónii aceast─â limb─â. Este foarte bine s─â ├«ncurajezi regruparea francofonilorÔÇŁ, spunea Mitterrand la conferin┼úa de pres─â.

„VIZITA INOPORTUNA SAU PREMATURAÔÇŁ? Dup─â ce au epuizat chestiuni „softÔÇŁ, cum ar fi confedera┼úia european─â, francofonia, cooperarea bilateral─â ┼či chiar problema handicapa┼úilor, a sosit ┼či momentul dificil al conferin┼úei de pres─â comune. Un ziarist ├«l ├«ntreab─â pe Mitterrand:ÔÇŁDomnule pre┼čedinte, mai mul┼úi dintre oponen┼úii politici cu care v-a┼úi ├«nt├ólnit ├«ncep├ónd de ieri, chiar dac─â s-au bucurat, cred, c─â v-au ├«nt├ólnit, au declarat c─â aceast─â vizit─â este, dac─â nu inoportun─â, atunci cel pu┼úin prematur─â. Care v-a fost r─âspunsul?ÔÇŁ.

St─âp├ón pe sine, cu inteligen┼úa adev─âratului om politic, Mitterrand i-a r─âspuns ziaristului curios:ÔÇŁC─â nu ├«mp─ârt─â┼česc acest sentiment. Care era oportunitatea prezen┼úei, ├«naintea mea, ├«n timpul regimului precedent, a pre┼čedin┼úilor Republicii Franceze care m-au precedat? Efectiv, nu s-a g─âsit nimeni s─â le-o spun─â. Aceasta este singura diferen┼ú─âÔÇŁ. Consider├ónd, totu┼či, insuficient r─âspunsul, un alt coleg de breasl─â rom├ón a intervenit:ÔÇŁDomnule pre┼čedinte, a┼úi afirmat, ├«n cadrul expunerii dumneavoastr─â ├«n Parlament, c─â <> ┼či c─â a venit timpul pentru ca <>. Este oare un repro┼č pe care l-a┼úi adus opozi┼úiei din ┼úara noastr─â? Este un apel adresat opozi┼úiei, de a colabora cu puterea? Cum v-a fost prezentat─â situa┼úia din Rom├ónia de c─âtre opozi┼úie ┼či intelectualii cu care v-a┼úi ├«nt├ólnit ieri?ÔÇŁ. R─âspunsul, absolut logic ┼či politically correct, a venit aproape instantaneu:ÔÇŁDar, stimate domn, eu nu m─â ocup cu problemele interne ale Rom├óniei! Nu ┼úine de competen┼úele mele. Ceea ce m─â intereseaz─â este s─â ┼čtiu dac─â Rom├ónia este efectiv pe calea democra┼úiei. Am venit aici, pentru c─â eu consider c─â aceasta este situa┼úia. C├ónd credeam c─â nu este cazul, nu m─â preg─âteam s─â fac vizite aici. (…) Nu am sfaturi de dat, ascult ceea ce mi se spune. N-am avut o ├«nt├ólnire anume cu opozi┼úia rom├ón─â. ├Än toate ┼ú─ârile ├«n care m─â duc, ├«i primesc pe opozan┼úii din ┼úara respectiv─â. O fac ┼či ├«n ┼ú─âri ├«n care se consider─â c─â democra┼úia este veche. M─â ├«nt├ólnesc cu liderul Partidului Laburist din Marea Britanie, cu ┼čeful social-democra┼úilor germani din Germania, cu liderii partidelor conservatoare din Spania etc, etc, etc. „


Luni 8 aprilie 1991 – a doua zi de Pa┼čti.1991-14 01 Coperta 1


S─âpt─âm├óna Mare ! Nu au fost programate transmisiuni directe ale Deniilor, doar 45 de minute din slujba de ├Änviere ┼či un interesant duplex Bucure┼čti Chi┼čin─âu cu slujbele celei de-a doua ├Änvieri (Duminic─â, TVR1, ora 11.30)1991-13 01 Coperta 1