Archive for the ‘Extra’ Category


Am fost ╚Öocat de veridicitatea acestei schi╚Ťe semnat─â Ovidiu Zotta publicat─â ├«n pagina a 2-a din revista Cutez─âtorii nr. 43/ 24 octombrie 1968┬á

Stăpânul lui Vasilică

de Ovidiu Zotta

 

La ├«nceput nu mi s-a p─ârut deloc preten╚Ťios. Dimpotriv─â, p─ârea bl├ónd ╚Öi ├«ng─âduitor.

ÔÇô Am s─â-╚Ťi spun o poveste, mi-a zis. Nu-╚Ťi cer ├«n schimb dec├ót un sfert de ceas.

ÔÇô Bine, ├«l ai ÔÇô i-am r─âspuns ÔÇô cred c─â nu-mi va fi greu s─â-l procur.

Altădată mi-a zâmbit complice:

ÔÇô Te duc ├«n preerie, s─â vezi ni╚Öte ├«nc─âier─âri nostime, cu cow+boy ╚Öi indieni !

-Ce-mi ceri ?

ÔÇô Un meci de fotbal !

ÔÇô Nu ├«n╚Ťeleg !

ÔÇô E simplu: cele 90 de minute ale meciului de fotbal dintre voi ╚Öi b─âie╚Ťii de pe strada vecin─â. ├Ämi dai mie astea 90 de minute.

ÔÇô Vrei cam mult, dar fie. Pentru prima ╚Öi ultima oar─â ! B─âie╚Ťii or s─â fie sup─âra╚Ťi.

Ceea ce s-a și întâmplat. De atunci, nici ca rezervă nu mă mai invită. Pe mine, care n-aveam rival ca atacant central !

Dar el nu s-a mul╚Ťumit cu at├ót. A ├«nceput, f─âr─â ru╚Öine, s─â-mi cear─â c─âr╚Ťile, revistele, a trebuit s─â-i dau ╚Öi colec╚Ťia de timbre, ba chiar ╚Öi caietul unde, ├«n tain─â, scriam versuriÔÇŽ Mai mult: ├«n fiecare sear─â ├«mi sechestreaz─â servieta, cu manuale, ╚Öi cu penar, ╚Öi cu caiete, ╚Öi nu mi-o d─â ├«napoi dec├ót la miezul nop╚Ťii; din pricina asta sunt nevoit s─â ├«nv─â╚Ť ├«n recrea╚Ťii. V─â ├«nchipui╚Ťi ce note amÔÇŽ Dar cum s─â-i spun ├«n fa╚Ť─â tot ce cred ? S-ar sup─âra pe mine, ╚Öi atunci a╚Ö r─âm├óne f─âr─â muzic─â u╚Öoar─â, f─âr─â filme, f─âr─â variet─â╚Ťi, f─âr─â buletin meteorologic, f─âr─â ÔÇ×TV pentru speciali╚ÖtiÔÇŁ, f─âr─â ÔÇ×├Äntre noi, femeileÔÇŁ, f─âr─â ÔÇ×Zig-zagÔÇŁ! Le v─âd pe toate. St─âp├ónul meu, televizorul, e ne├«nduplecat !

Închei aici, scrisul m-a obosit; în ultima vreme mi-a slăbit vederea.

 

Vasilică, fost atacant central și poet

 

Cutez─âtorii, nr. 43/24 octombrie 1968


Serial TV de aventuri, pentru copii, realizat după romanul omonim al lui Ludovic Roman.  Regia Cristiana Nicolae Cu: Radu Cristian Nicolae, George Constantin, Silvia Năstase, Ivona Cezar.

Doi copii, ├«n vacan╚Ťa de var─â, sunt antrena╚Ťi ├«ntr-o serie de aventuri, dup─â ce descoper─â ├«n podul casei un document vechi din secolul al VI-lea care dispare ├«ns─â. Devin detectivi ╚Öi membri ai unei echipe cu care fac o serie de descoperiri ├«n laboratorul lor de cercet─âri cosmice, numit „Racheta alb─â”.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Racheta_alb%C4%83_(film_serial),

ÔÇ×Racheta alb─âÔÇŁ- filmul care-i f─âcea pe copiii din comunism s─â viseze cu ochii deschi┼či la zborul ├«n spa┼úiu ┼či la descoperirea comorilor dacice

 

Cele 8 episoade vor fi difuzate pe TVR2, la aceea╚Öi or─â, 14.10, ├«n zilele de mar╚Ťi, miercuri, joi ╚Öi vineri, timp de dou─â s─âpt─âm├óni ╚Öi vor fi urmate la ora 14.45 de alt serial celebru, ÔÇ×FramÔÇŁ, dup─â romanul lui Cezar Petrescu.

Cu toate c─â sunt pu╚Ťine de semnalat, am zis s─â resuscitez rubrica ÔÇ×Avanpremier─â Radio-TvÔÇŁ, ├«n bara lateral─â din st├ónga.


https://arheo9tv.wordpress.com/2017/12/10/1966-brosura-televizorului-grigorescu-vs-59/ 

Acest tip de televizor a f─âcut parte din copil─âria mea, deoarece atunci c├ónd se strica ÔÇ×OrionÔÇŁ-ul nostru unguresc fugeam la vecinul care avea ÔÇ×GrigorescuÔÇŁ rom├ónesc. ╚śi reciproca era valabil─â, deoarece televizoarele cu l─âmpi ├«╚Ťi f─âceau zile fripte c├ónd ╚Ťi-era lumea mai drag─â. Ve╚Önicul meu co╚Ömar era s─â nu m─â lase televizorul ├«n seara de Revelion ! Am cump─ârat bro╚Öura din dorin╚Ťa de a revedea mira de reglaj, dar am fost pl─âcut surprins c─â bro╚Öura nu era una oarecare, ci era conceput─â de Fondul Plastic ╚Öi Agen╚Ťia de publicitate ÔÇ×ArtisÔÇŁ, cu grafica lui Nicolae Nobilescu ╚Öi fotografiile Lianei Grill. ├Än toate paginile sunt prezen╚Ťi┬áMihaela┬á╚Öi A╚Öchiu╚Ť─â, vedetele emisiunilor pentru copii din anii ÔÇÖ60.

 


______ Prietenul Betino31 trece prin clipe grele ├«n aceste zile, a╚Öa c─â voi reposta articolul lui despre abuzurile dintr-o gr─âdini╚Ť─â bucure╚Ötean─â, abuzuri la care a fost supus ╚Öi b─âiatul s─âu.

Arheologiacopilariei 1.0

Nu a╚Ö fi dorit s─â am ╚Öi o asemenea postare pe blogul meu, dar gravitatea faptelor de la o gr─âdini╚Ť─â din Bucure╚Öti, din sectorul 2, de pe strada Nicolae Apostol nr. 2, adic─â ╚ścoala Gimnazial─â nr. 41 m-a revoltat peste m─âsur─â. Am ├«n cea mai deplin─â exclusivitate 16 ore de ├«nregistr─âri. Nu ╚Ötiu cum s─â le postez aici pe blog pentru c─â ├«n pres─â nu pot fi redate toate din lips─â de spa╚Ťiu, iar doamna educatoare acuz─â c─â vorbele ei la adresa copiilor sunt scoase din context. Contextul o arat─â clar c├ót timp dedic─â din programul de lucru copiilor ╚Öi c├ót timp dedic─â activit─â╚Ťilor extra gen telefoane c─âtre cunoscu╚Ťi, rude sau plec─âri din clasa unde copii r─âm├ón singuri lungi perioade de timp.

Lista de mai jos o postez ├«n exclusivitate ╚Öi con╚Ťine numele din clasa doamnei educatoare Rozalia Preda. Presa ├«nc─â nu are aceast─â list─â ╚Öi numele educatoarei. Numele directoareiÔÇŽ

Vezi articolul original 599 de cuvinte mai mult


https://arheo7tv.wordpress.com/2016/12/30/19471948-romania-libera-2-ianuarie-1948/

Un num─âr special ap─ârut imediat dup─â ilegala proclamare a Republicii Populare Rom├óne, f─âcute ├«n prip─â, la ceas de sear─â, sub ad─âpostul ├«ntunericului, c├ónd rom├ónii petreceau s─ârb─âtorile de iarn─â, iar presa era ├«ntr-o mini-vacan╚Ť─â, neput├ónd anun╚Ťa cet─â╚Ťenii ├«n timp util. S-au dus la culcare cu Regele ╚Öi s-au trezit cu guvernul dr. Petru Groza.

Acest ziar este incomplet, din 12 pagini am g─âsit doar paginile 1-2 ╚Öi 5-6, din care dou─â con╚Ťin publicitate. Pentru c─â nimic nu e nou sub soare, ┬á╚Öi a╚Öa cum pe 22 decembrie 1989 presa ╚Öi-a f─âcut un timid ÔÇ×mea culpaÔÇŁ ╚Öi a trecut instantaneu la prosl─âvirea noului regim, a╚Öa s-a sim╚Ťit dator ╚Öi ziarul ÔÇ×Rom├ónia liber─âÔÇŁ s─â salute regimul comunist (ultima fotografie, ├«ntre Groza ╚Öi Dej):

ÔÇ×Pe drumul istoric al eliber─ârii sale definitive, poporul rom├ón a ├«nscris ieri o nou─â ╚Öi cov├ór╚Öitoare biruin╚Ť─â.

Au fost l─âsate ├«n urm─â ultimile piedici artificiale, au fost deschise larg ╚Öi decisiv por╚Ťile unei noi ere.

România este republică populară.

╚śi ast─âzi, c├ónd la cap─âtul unui lan╚Ť de lupte grele ╚Öi justificate victorii, milioanele de oameni ai muncii din Rom├ónia pot saluta ÔÇô la ├«nceput de nou an ╚Öi nou─â er─â istoric─â ÔÇô succesul secularelor sale drepte n─âzuin╚Ťi; azi, ├«n aceast─â memorabil─â zi na╚Ťional─â, c├ónd toate barierele au c├ózut, c├ónd toate posibilit─â╚Ťile ├«ncap ├«n m├óna mul╚Ťimilor ╚Öi a for╚Ťelor politice organizate care le reprezint─â, nu poate fi om, nu poate fi cet─â╚Ťean, nu poate fi rom├ón iubitor al ╚Ť─ârii sale, ├«ndr─âgostit de poporul s─âu ╚Öi de dreptele lui n─âzuin╚Ťi la pace ╚Öi bun─âstare, care s─â nu ridice tradi╚Ťionala urare de an nou, de ER─é NOU─é, cu salutul care de azi este al nostru ╚Öi al viitorului nostru:

Tr─âiasc─â Republica Popular─â Rom├ón─â !ÔÇŁ

Istoria se repet─â !romania-libera-1948-01-02-01romania-libera-1948-01-02-02romania-libera-1948-01-02-03romania-libera-1948-01-02-04


Eleodor Focșeneanu
Eleodor Focșeneanu

Editura ALL EDUCATIONAL SA ,

Bucure┼čti,┬á 1997, 192 pagini

  • Prezentare de carte ÔÇô

Eleodor Foc┼čeneanu s-a n─âscut la 17 februarie 1925 in C├ómpina, jude┼úul Prahova. A urmat cursurile Facult─â┼úii de drept ┼či ale Facult─â┼úii de Litere (limba spaniol─â) ┼či Filozofie din Bucure┼čti, dar ┼či-a luat numai Licen┼úa ├«n Drept in iulie 1947, deoarece noua lege a ├«nv─â┼ú─âm├óntului introdus─â de regimul comunist interzicea frecventarea a dou─â facult─â┼úi ┼či a fost nevoit, prin urmare s─â ├«ntrerup─â celelalte cursuri. ├Äntruc├ót i s-a refuzat ├«nscrierea ├«n Baroul Prahova, a urmat Institutul Maxim Gorki de Limb─â ┼či Literatur─â Rus─â (singura Facultate la care nu se aplica interdic┼úia de mai sus), promov├ónd primii doi ani (1948-1950), dar a ├«ntrerupt cursurile ┼či profit├ónd ├«n anul 1951 de o ├«mprejurare favorabil─â, s-a ├«nscris ├«n Colegiul de Avoca┼úi Prahova. A profesat avocatura la C├ómpina p├ón─â ├«n anul 1974 ┼či la Bucure┼čti, ├«n continuare p├ón─â la pensie, ├«n 1997. ├Än anii ÔÇÖ70 ┼či-a elaborat teza de doctorat cu o tema referitoare la dreptul de autor (ÔÇ×Dreptul de traducereÔÇť, 426 p.), dar a refuzat sa o sus┼úin─â, at├óta timp cat pentru aceasta era nevoie de aprobarea organelor de partid comuniste, absolut str─âine de activitatea ┼čtiin┼úific─â. Dup─â 1989 s-a f─âcut remarcat ├«ndeosebi prin articolele sale pe teme constitu┼úionale si istorice din Rom├ónia liber─â, Cotidianul si Lumea Liber─â (New York). A demonstrat temeinic caracterul ilegal al proclam─ârii republicii, a ar─âtat, de asemenea, cu argumente, de ce 10 Mai este Ziua Independen┼úei Rom├óniei si a sus┼úinut drepturile legitime ale Rom├óniei asupra teritoriilor cotropite de fosta Uniune Sovietica.

Lucrarea este ├«mp─âr┼úit─â ├«n 7 capitole, ├«nso┼úite de un Cuv├ónt ├«nainte, o ├Äncheiere ├«n care prezint─â concluziile ┼či 20 de documente prin care autorul, cu abilitatea unui detectiv, demonstreaz─â modul cum, c─âlc├ónd orice aparen┼ú─â de legalitate, clica comunist─â local─â ┼či-a ├«ndeplinit ÔÇ×tema pentru acas─âÔÇŁ cu care era restant─â ├«n fa┼úa Marelui Frate de la R─âs─ârit.

Cuv├óntul ├«nainte ├«ncepe cu un citat din Gheorghe Gheorghiu Dej, respectiv ├«nceputul ┼či sf├ór┼čitul cuv├ónt─ârii ┼úinute la o ÔÇ×impresionant─â adunare ost─â┼čeasc─âÔÇŁ ├«n ajunul alegerilor din 19 noiembrie 1946┬á ÔÇ×├Änainte de a preciza pozi┼úia partidelor democratice fa┼ú─â de rolul Armatei, g├óndul meu se ├«ndreapt─â cu recuno┼čtin┼ú─â spre regele ┼ú─ârii noastreÔÇŽ.. Cu mult ├«nainte de 23 August, M─âria Sa Regele a lucrat la desc─âtu┼čarea ┼či eliberarea ┼ú─ârii de sub jugul cotropitorilor ┼či a f─âcut cauz─â comun─â cu poporul ├«mpotriva du┼čmanilor ┼ú─ârii. Noi vrem o armat─â disciplinat─â ├«n slujba poporului ┼či a Coroanei. ├Änchei,┬á domnilor ofi┼úeri, subofi┼úeri, osta┼či, doamnelor ┼či domnilor, strig├ónd din toat─â inima┬á S─â tr─âiasc─â M─âria Sa, Regele ! ÔÇŁ

Capitolul 1, GUVERNUL PETRU GROZA DE LA EUFORIE LA PANIC─é . ┬áLa mijlocul lunii decembrie 1947 to┼úi factorii ostili guvernului prosovietic sau numai indezirabili, fuseser─â fie ├«nl─âtura┼úi, fie pu┼či ├«n imposibilitatea de a ac┼úiona ├«mpotriva guvernului Petru Groza.. C├ót despre singurul obstacol, dar ┼či cel mai greu de trecut, regele Mihai I, se p─ârea, spre satisfac┼úia guvernan┼úilor comuni┼čti din Rom├ónia c─â lucrurile aveau s─â se or├ónduiasc─â de la sine, f─âr─â nici o b─âtaie de cap. Suveranul ┼či Regina Mam─â plecaser─â la 12 noiembrie 1947 la Londra pentru a participa la ceremonia c─âs─âtoriei principesei Elisabeta, mo┼čtenitoarea tronului Marii Britanii. Guvernul ├«┼či d─âduse acordul cu o grab─â ┼či o amabilitate suspecte ┼či membrii guvernului Petru Groza conduseser─â pe rege la aeroportul B─âneasa cu o voio┼čie exagerat─â. Se spera desigur c─â regele avea s─â se foloseasc─â de acest prilej pentru a p─âr─âsi definitiv ┼úara. Aceste supozi┼úii p─âreau s─â se ├«ndeplineasc─â. ├Än comunicatul Casei Regale nr. 29 din 12 noiembrie 1947, se men┼úiona c─â M.L aveau s─â lipseasc─â din ┼úar─â aproximativ 20 de zile, dar trecuse mai mult de o lun─â ┼či nu se ├«ntorseser─â. ├Än toat─â aceast─â perioad─â, ziarele Sc├ónteia ┼či Rom├ónia liber─â p─âstraser─â o t─âcere absolut─â cu privire la vizita suveranului. Cum primul era oficiosul PCR, iar cel─âlalt al guvernului, era o certitudine c─â ele reflectau politica guvernan┼úilor ca regele s─â fie ignorat complet, pentru a preg─âti opinia public─â cu eventuala sa detronare.

La 17 decembrie 1947, guvernul Petru Groza, ├«n care, ├«ntre timp, comuni┼čtii ob┼úinuser─â o pondere incontestabil─â, culegea roadele ├«ndelungatei sale a┼čtept─âri ┼či str─âdanii pentru acapararea puterii. Venea ├«n vizit─â oficial─â la Bucure┼čti, ├«n fruntea unei numeroase delega┼úii guvernamentale, mare┼čalul Iosif Broz Tito ÔÇô prima vizit─â a unei important personalit─â┼úi politice de c├ónd fusese impus la putere, la 6 martie 1945, acest guvern care avea s─â fie ignorat de atunci de toate Statele. La primirea solemn─â din gara Mogo┼čoaia nu s-a intonat Imnul Regal Rom├ón, ci doar Imnul na┼úional iugoslav. ├Än┬á seara zilei de 17 decembrie 1947 are loc la Palatul Ministerului Afacerilor Str─âine un dineu ├«n cinstea mare┼čalului Tito ┼či a celorlal┼úi oaspe┼úi iugoslavi, oferit de Ministrul Afacerilor Str─âine, Ana Pauker.

A doua zi, joi 18 decembrie 1947 este r├óndul primului ministru, dr. Petru Groza s─â ofere un dejun la Cercul Militar ├«n cinstea acelora┼či oaspe┼úi A treia zi s-a semnat Tratatul de prietenie,colaborare ┼či ajutor reciproc ├«ntre Regatul Rom├óniei ┼či Republica Popular─â Federativ─â Iugoslavia, prima ┼či cel mai inofensiv─â fraud─â a guvernului, care era delegat de c─âtre Rege s─â fac─â numai lucr─ârile administra┼úiei publice, numiri ┼či destituiri de func┼úionari publici ┼či nicidecum s─â ├«ncheie tratate.. Tot vineri 19 decembrie 1947, ora 11.30 Sc├ónteia anun┼úa o mare adunare popular─â┬á ├«n Pia┼úa Victoriei unde s-au adunat 750.000 participan┼úi din toat─â ┼úara.┬á ┼×i Adunarea Deputa┼úilor, prezidat─â de Mihail Sadoveanu s-a ├«ntrunit ├«n ┼čedin┼ú─â special─â. Suita de festivit─â┼úi s-a ├«ncheiat ├«n seara zilei de vineri, 19 decembrie 1947 cu recep┼úia din saloanele Cercului Militar oferit de ambasadorul iugoslav la Bucure┼čti. Din nou s-a intonat doar imnul iugoslav. Delega┼úia iugoslav─â a fost ├«nso┼úit─â p├ón─â la grani┼ú─â de Gheorghiu-Dej, secretarul general PMR ┼či ministrul industriei ┼či comer┼úului secundat de Teohari Georgescu, ministrul Afacerilor Interne ┼či, din partea Partidului Social Democrat de ministrul Educa┼úiei na┼úionale, ┼×tefan Voitec.

S├ómb─ât─â 20 decembrie 1947, Adunarea Deputa┼úilor ├«ntre orele 10 ┼či 10.35 adopt─â prin vot secret, cu bile, modificarea articolului 267 din Codul Penal, privind delictul de trecere frauduloas─â a grani┼úei, ├«n─âsprind sanc┼úiunea. Apoi, ├«ntre orele 11 ┼či 11.20 tot prin vot secret, cu bile s-a adoptat completarea articolelor 1 ┼či 2 ale Legii 877 din 8 decembrie 1940, care de fapt era un decret din timpul guvern─ârii legionare. Completarea celor dou─â articole prevedeau posibilitatea retragerii na┼úionalit─â┼úii rom├óne cet─â┼úeanului rom├ón care nu se ├«ntorcea ├«n ┼úar─â la expirarea termenului de validitate a actelor de c─âl─âtorie sau cel mai t├órziu la 60 de zile de la data intr─ârii ├«n vigoare a legii, precum ┼či extinderea m─âsurilor de confiscare a averii ca perioad─â complementar─â. ├Än 20 de minute au avut loc discu┼úiile, votarea pe articole ┼či apoi votarea final─â cu bile (224 albe-pentru ┼či una neag─â-contra). Fiind final de sesiune, vicepre┼čedintele Adun─ârii Deputa┼úilor prof. Constantinescu-Ia┼či anun┼ú─â urm─âtoarea ┼čedin┼ú─â pentru mar┼úi, 20 ianuarie 1948, orele 17. Toate ziarele au anun┼úat vacan┼úa parlamentar─â de o lun─â.

Pentru duminic─â 21 decembrie 1947, orele 17 la Sala Aro, acum Sala Patria, se preg─âtea┬á o festivitate ├«nchinat─â anivers─ârii Zilei de na┼čtere a generalisimului Stalin la care va vorbi tov. Gheorghiu Dej. (a┼ča anun┼úau oficioasele comuniste ├«n data de 20 decembrie). Dar anun┼úul a fost schimbat dup─â 24 de ore ┼či cu caractere mai mici a fost ├«nlocuit vorbitorul ┼či anume Miron Constantinescu, membru al Biroului Politic al CC al PCR ┼či secretar al Comisiunii de redresare economic─â ┼či reform─â monetar─â. Ciudat a fost c─â au lipsit Gheorghiu Dej,┬á Vasile Luca, Emil Bodn─âra┼č ┼či Teohari Georgescu. Ana Pauker a salvat aparen┼úele pentru evitarea specula┼úiilor inoportune.

La ora 13, la Gara Mogo┼čoaia ( din cauza vremii nefavorabile nu s-a putut folosi calea aerului) a revenit ├«n ┼úar─â Regele Mihai ┼či Regina Mam─â Elena. A fost ├«nt├ómpinat de membrii guvernului Groza, Nu s-a men┼úionat nici o primire solemn─â, nici trecerea ├«n revist─â a companiei de onoare, nici ova┼úii nici intonarea Imnului regal. Pe c├ót de joviali au fost membrii┬á guvernului la plecarea Regelui pe at├ót de ostili au fost la sosire.

Activitatea Regelui din perioada 21-30 decembrie 1947 se poate reconstitui doar din comunicatele Casei Regale din Monitorul Oficial, Scânteia ignorându-l complet pe Suveran.

Luni 22 decembrie 1947, regele a ├«nvestit trei fe┼úe biserice┼čti ├«n rang de chiriarh (Justinian ca mitropolit al Moldovei)

Mar┼úi 23 decembrie regele prime┼čte pe baronul del Murgo care ├«┼či prezint─â scrisorile de acreditare ca Trimis Extraordinar ┼či Plenipoten┼úiar al Italiei la Bucure┼čti, ├«nso┼úit fiind de ministrul Afacerilor Str─âine, Ana Pauker, ultimul ministru al guvernului Groza, care cel mai probabil i s-a adresat cu Sire, sau Majestatea voastr─â. A mai fost primit ├«n audien┼ú─â un singur ministru, cel al┬á Cultelor, Stanciu Stoian.

Ziarul Adev─ârul relateaz─â c─â luni, 22 decembrie 1947 regele l-a primit ├«n audien┼ú─â pe dr. Petru Groza. Dar ├«nt├ólnirea nu a fost consemnat─â, a┼ča cum era normal ├«n comunicatele Casei Regale. Autorul presupune c─â ┼čeful Consiliului de Mini┼čtri ┼úinea s─â apar─â ├«n orice ├«mprejurare ca un om de lume civilizat s─â fi fost la rege ├«n audien┼ú─â particular─â pentru a-i prezenta ur─ârile de Cr─âciun ┼či Anul Nou. Singurul oficial comunist care a respectat tradi┼úia.

Miercuri, 24 decembrie 1947, Regele ┼či Regina Mam─â au plecat la Sinaia pentru a-┼či petrece s─ârb─âtorile de Cr─âciun. La fel ┼či membrii guvernului, au plecat ├«n provincie (Petru Groza la Deva, Vasile Luca la T├órgu Secuiesc, Lucre┼úiu P─âtr─â┼čcanu la Predeal, ┼×tefan Voitec la Breaza). Pu┼úini ┼čtiau ├«ns─â c─â Emil Bodn─âra┼č plecase la Moscova, dar nu ├«n vacan┼ú─â !

Capitolul II, EMIL BODN─éRA┼× AC┼óIONEAZ─é DIN UMBR─é-UN MINISTRU IMPOSTOR. S─âtul de ineficien┼úa PCR, Stalin nu a mai trimis ajutoare, ci l-a chemat pentru instruc┼úiuni pe Emil Bodn─âra┼č. Ioan Scurtu afirm─â c─â, la 24 decembrie a fost investit noul ministru al ap─âr─ârii na┼úionale, Emil Bodn─âra┼č, membru ├«n Biroul Politic al PCR, care abia se ├«ntorsese de la Moscova, unde priise din partea lui Stalin indica┼úii privind organizarea abdic─ârii regelui Mihai. ┼×tirea numirii oficiale a fost u┼čor camuflat─â ├«n paginile ziarelor. Decretul Regal din Monitorul oficial de miercuri 24 decembrie 1947 arat─â c─â regele Mihai, la data de 23 decembrie l-a numit ca ministru secretar de stat la departamentul Ap─âr─ârii Na┼úionale pe dl Emil Bodn─âra┼č. Dar nu a existat nic─âieri ┼čtirea c─â Mihail Lasc─âr, cel ce de┼úinuse portofoliul MAN ar fi demisionat. Normal era ca regele s─â-i aprobe demisia ┼či apoi s─â numeasc─â un nou ministru. Apoi pe 23 decembrie primul ministru Groza nu a fost ├«n audien┼ú─â la rege . Nu s-a depus nici un jur─âm├ónt, ci doar o mic─â festivitate., la care au luat cuv├óntul Mihail Lasc─âr, care a sugerat ├«n discursul s─âu c─â i s-a impus schimbarea, de c─âtre partid, s-a adresat cuviincios regelui ( ca un fost comandat al diviziei de voluntari Horea Clo┼čca ┼či Cri┼čan) ┼či a fost mali┼úios la adresa lui Bodn─âra┼č prin sublinierea dragostei fierbinte de ┼úar─â ┼či de armat─â a unui om ca dl. ministru Emil Bodn─âra┼č. Discursul titularului a fost cinic Din ├«ns─ârcinarea PCR ┼či cu asentimentul comun al Guvernului condus de pre┼čedintele nostru, dl dr. Petru Groza, am priit misiunea de a conduce de azi treburile armatei. Al treilea vorbitor a fost Petru Groza care a spus despre instalarea prietenului Emil Groza are rosturile ei ad├ónci, rosturi care ne apar┼úin nou─â tuturor, rosturi care apar┼úin ├«ntregului popor.

Au ├«nceput epur─ârile ├«n Armat─â, prin dou─â decrete regale din 27 decembrie au fost trecu┼úi ├«n rezerv─â numero┼či generali, deveni┼úi indezirabili ┼či din rezervist, a fost numit secretar general administrativ al MAN pe Coliu Dumitru, evreu bulgar, cet─â┼úean sovietic, care venise ├«n Rom├ónia cu Armata Ro┼čie ├«n 1944, membru al CC al PCR. ├Än ultimele zile ale anului prin mai multe decrete,a fost decapitat─â ├«ntreaga┬á conducere a Armatei Regale Rom├óne, fiind ├«nlocuit─â cu oameni de ├«ncredere, chiar ┼či din afara armatei. ┼×i pentru a t─âia din fa┼č─â orice protest, conform Sc├ónteia, Audien┼úele la Tov. Emil Bodn─âra┼č, ministrul Ap─âr─ârii Na┼úionale sunt strict suspendate p├ón─â la 1 februarie 1948.

 

Capitolul III GHEORGHE GHEORGHIU DEJ D─é ├ÄN VILEAG COMPLOTUL ÔÇô M─éRTURISIRILE LUI GH.GHEORGHIU DEJ

Datorit─â minivacan┼úei de Cr─âciun, urm─âtoarele ziare au ap─ârut pe 30 decembrie 1947 (25-26-27 erau zile libere, duminic─â 28 nu au ap─ârut pentru c─â pe 27 a fost liber, iar luni 29 nu au ap─ârut pentru c─â prin tradi┼úie,lunea nu ap─âreau ziare, duminica fiind zi liber─â, a┼ča c─â popula┼úia nu a avut informa┼úii timp de 5 zile) A┼čadar s-a publicat numirea lui Bodn─âra┼č , ┼či an articol semnat de Gheorghiu Dej, PCR ├«n lupta pentru democratizarea ┼ú─ârii, ap─ârut integral ├«n Sc├ónteia. Subtitlu Raport informativ f─âcut la Consf─âtuirea reprezentan┼úilor unor partide comuniste, care a avut loc ├«n Polonia la sf├ór┼čitul lunii septembrie 1947, reprodus dup─â nr. 3 din revista Pentru pace trainic─â, pentru democra┼úie popular─â, care ┼či el a ap─ârut cu foarte mare ├«nt├órziere (├«n loc de 15 decembrie s-a difuzat pe 30 decembrie) E vorba de consf─âtuirea secret─â care a creat Kominformul, Biroul Informativ al Partidelor Comuniste. A fost la sf├ór┼čitul lunii septembrie 1947, dar Gheorghiu Dej s-a ├«ntors ├«n ┼úar─â la 6 octombrie 1947 (autorul sugereaz─â instructaj ├«n Polonia sau chiar Moscova) Foarte pe scurt , era un mea culpa pentru ├«nt├órzierea instal─ârii comunismului ├«n Rom├ónia ┼či un plan de m─âsuri, care culminau cu elaborarea unei noi Constitu┼úii care s─â corespund─â schimb─ârilor petrecute. Un membru al guvernului rom├ón care a depus jur─âm├ónt s─â apere Constitu┼úia ┼či apoi ├«┼či ia angajamentul s─â r─âstoarne ordinea constitu┼úional─â era calificat─â de Foc┼čeneanu drept crim─â de ├«nalt─â tr─âdare

Capitolul IV- O ABDICARE ├ÄNV─éLUIT─é ├ÄN MISTER-┬á CE S-A SPUS ROM├éNILORÔÇŽ┼×I CE AR FI PUTUT DEDUCE ROM├éNII ┬áAcalmia specific─â sf├ór┼čitului de an a fost ├«ntrerupt─â mar┼úi, 30 decembrie 1947, la ora 18, de un comunicat care i-a uluit pe rom├óni. Regele a abdicat !

Actul de abdicare atr─âgea de la prima vedere prin stilul ┼či ortografia sa, neglijen┼úa cu care fusese redactat ┼či dactilografiat. Dac─â ar fi emanat de la rege, ar fi avut o form─â mai aleas─â, nu limbajul specific comunist, iar pronume ca mine ┼či mei ar fi fost dactilografiate cu majuscul─â, dar nu s-ar fi folosit pluralis maiestatis (├«n lipsa Noastr─â, sub rezerva sanc┼úiunii Noastre, p├ón─â la ├«ntoarcerea noastr─â). Apoi ├«n mesajele regale, suveranul nu se adresa niciodat─â poporului rom├ón, ci a┼ča cum se adresa ┼ú─ârii ├«n mesajul din 23 August 1944, poporului Meu sau poporului Nostru., ├«n func┼úie de context, consider├óndu-se membru al lui.

Prima inadverten┼ú─â constitu┼úional─â este c─â Regele putea abdica doar pentru sine ├«nsu┼či ┼či nu ┼či pentru urma┼čii s─âi. Prin abdicare, urma┼čii dob├óndeau voca┼úiei succesoral─â┬á ┼či numai ei puteau renun┼úa la dreptul lor. Apoi, libertatea poporului ┬árom├ón de a-┼či alege o nou─â form─â de stat con┼úine 3 erori. Prima este c─â abdicarea unui monarh nu atrage dup─â sine ┼či r─âsturnarea ordinii constitu┼úionale. Apoi conform articolului 33 din constitu┼úie, toate puterile statului eman─â de la na┼úiune, astfel ├«nc├ót monarhul nu-i putea l─âsa popurului rom├ón un drept pe care acesta ├«l avea prin legea fundamental─â. ├Än sf├ór┼čit, chiar dac─â am admite c─â prin abdicarea monarhului s-ar fi schimbat ordinea constitu┼úional─â ├«n Rom├ónia, nu putea fi vorba de o nou─â form─â de Stat, c─â doar ┼úara noastr─â nu devenea un Stat federal ├«n loc de Stat unitar, ci de o nou─â form─â de guvern─âm├ónt, devenind republic─â (popular─â) din monarhie .

┼×i Proclama┼úia guvernului reitera confuziile constitu┼úionale din Actul de abdicare, la care ad─âug─â ┼či inadverten┼úe noi. De exemplu ÔÇô Astfel, poporul rom├ón a dob├óndit libertatea de a-┼či cl─âdi o nou─â form─â de stat ÔÇô Republica Popular─â. A alege este ├«nlocuit cu a cl─âdi o nou─â ordin─â statal─â, care este ┼či prestabilit─â, ┼či,┬á prin urmare nu mai este alegere, ci sarcin─â.. Ulterior a fot botezat─â ideologic drept Construirea socialismului.

Capitolul V ÔÇô PARLAMENTUL VOTEAZ─é ├ÄN VACAN┼ó─é ÔÇô ┼×EDIN┼ó─é SOLEMN─é A PARLAMENTULUI ? Singurul ziar din 31 decembrie 1947 care se g─âse┼čte ├«n biblioteci este o edi┼úie special─â a Sc├ónteii. Nu este clar dac─â au ap─ârut ┼či alte ziare datorit─â derutei presei ┼či a zilei speciale, respectiv, ajunul Anului Nou, c├ónd urmau din nou cel pu┼úin dou─â zile libere. Unul din articole anun┼úa Asear─â, ├«ntr-o ┼čedin┼ú─â solemn─â ┼či ├«ntr-o atmosfer─â de nem─ârginit entuziasm, Parlamentul a proclamat ├«n unanimitate Republica Popular─â Rom├ón─â. Dar ├«n comunicatul radio se spunea c─â Guvernul proclamase RPR. Iar Parlamentul era ├«n plin─â vacan┼ú─â de o lun─â, chiar parlamentarii partidelor comunist ┼či social-democrat vor lua parte activ─â la ac┼úiunea de l─âmurire a cadrelor acestor partide ├«n leg─âtur─â cu platforma partidului unic muncitoresc (RL, 22 decembrie) ! Reprezentan┼úii na┼úiunii veni┼úi din toate col┼úurile ┼ú─ârii a┼čteptau ├«nc─â de la orele5 dup─â amiaz─â pe culoarele Camerei . ├Än condi┼úiile ├«n care regele ar fi semnat abdicarea ├«n jurul orelor 12, cum s-a putut convoac─â o ┼čedin┼ú─â ├«n urm─âtoarele 6 ore ? Asta presupune fie o ac┼úiune premeditat─â cu o zi sau dou─â ├«nainte de 30 decembrie, fie c─â locul deputa┼úilor a fost luat de activi┼čti comuni┼čti, care au jucat rolul de umplutur─â. Pre┼čedintele de ┼čedin┼ú─â, Mihail Sadoveanu d─â cuv├óntul primului ministru Petru Groza, care cu glas puternic, cite┼čte Actului de Abdicare ┼či Proclama┼úiei guvernului. Deputatul Gheorghe Nechiti d─â citire proiectului de lege prin care Rom├ónia devine Republic─â Popular─â. Proiectul este votat ├«n unanimitate cu 295 de bile albe. Apoi Gheorghe Apostol prezint─â proiectul de lege privitor la numirea membrilor Prezidiumului RPR. Proiectul este votat ├«n unanimitate cu 295 bile albe.

Articolul 2 din legea pentru constituirea Statului Rom├ón ├«n RPR prevedea abrogarea Constitu┼úiei din 1866 cu modific─ârile din 29 martie 1923 ┼či acelea din 1 septembrie 1944. Dar, cu o pauz─â de 6 ani, aceast─â constitu┼úie guverna Rom├ónia de 81 de ani, iar tradi┼úia nu prevedea abrogarea, ci revizuirea ├«n parte sau ├«n total de o Adunare Constituant─â ┼×i pentru orice modificare, rom├ónii erau chema┼úi la urne pentru alegerea Camerelor de revizie.

Procesul verbal al acestei ┼čedin┼úe a ap─ârut ├«n Monitorul oficial abia Mar┼úi 20 ianuarie 1948 ( era de ├«n┼úeles o ├«nt├órziere de c├óteva zile, maximum o s─âpt─âm├ón─â pentru transcriere ┼či verificarea stenogramelor, dar se putea justifica prin vacan┼úa parlamentar─âÔÇŽ)┬á┬á Titlul con┼úine o grav─â inadverten┼ú─â ADUNAREA DEPUTA┼óILOR SESIUNEA ORDINAR─é 1947/1948 ┼×EDIN┼óA DE MAR┼óI 30 DECEMBRIE 1947 ! Deci nu era o sesiune extraordinar─â, iar sesiunea pentru 1947 luase sf├ór┼čit la 20 decembrie, iar pentru 1948 va fi reluat─â pe 20 ianuarie). Nefiind nici o convocare ├«n Monitorul Oficial, Adunarea Deputa┼úilor nu se g─âsea ├«n sesiune, nici ordinar─â, nici extraordinar─â !

Din acela┼či proces verbal afl─âm c─â ┼čedin┼úa┬á fost deschis─â la orele 19.10 ┼či declarat─â ├«nchis─â la orele 19.55 Deci, 45 de minute pentru lecturarea a 4 acte , 19 reprize de aplauze puternice, ├«ndelung repetate, plus perindarea de dou─â ori a 295 de deputa┼úi pentru votul secret cu bile. Nu s-a f─âcut un apel nominal la ├«nceput, pentru verificarea quorum-ului, trebuiau nominaliza┼úi at├ót parlamentarii prezen┼úi , c├ót ┼či cei absen┼úi. Apoi trebuia anun┼úarea ┼či aprobarea ordinii de zi. Din aceste punct de vedere, ┼čedin┼úa este lovit─â de nulitate.

Sc├ónteia relata Tribunele, balcoanele, p─âr─âsesc de ast─âdat─â rigurozitatea parlamentar─â ┼či entuziasmul popular se dezl─ân┼úuie cu o for┼ú─â greu de st─âp├ónit. Evenimentul este prea m─âre┼ú pentru ca oamenii s─â se poat─â re┼úine.. Dar ├«n tribune ┼či balcoane nu se g─âseau parlamentari, ci public, care trebuia s─â asiste pasiv ┼či civilizat la dezbaterile corpului legislativ, respect├ónd rigurozitatea parlamentar─â. Rolurile s-au inversat. ├Än locul deputa┼úilor care trebuie s─â fi fost ├«n num─âr minim, cei din Bucure┼čti ┼či jude┼úele limitrofe, c├ó┼úi vor fi putut fi mobiliza┼úi, unii dintre ei asist├ónd consterna┼úi la acest spectacol degradant, s-a pronun┼úat asupra formei de guvern─âm├ónt o gloat─â de activi┼čti de partid, dezl─ân┼úui┼úi ┼či greu de st─âp├ónit, ┼či nu prin vot, ci prin manifest─âri de autentic primitivism.

CAPITOLUL VI ÔÇô GUVERNUL PETRU GROZA, O BAND─é DE FALSIFICATORI. ├Än diminea┼úa zilei loviturii de stat a ap─ârut Monitorul Oficial nr. 300 din 30 decembrie 1947, care nu cuprindea nici o lege ┼či nici un decret, ci numai decizii ┼či dispozi┼úii ministeriale. Cu o zi ├«nainte, ap─âruse Monitorul Oficial nr. 299 din 29 decembrie 1947, care ├«n afara decretelor regale falsificate de Bodn─âra┼č pentru decapitarea armatei, nu cuprindea alte legi sau decrete. Dar ├«n colec┼úiei exist─â un Monitor Oficial nr. 299 bis, cu aceea┼či dat─â, 29 decembrie 1947. Luni, 29 decembrie 1947 nu se ├«nt├ómplase nimic deosebit, ziua se scursese ├«n cea mai deplin─â acalmie. Nimic nu justifica publicarea unui supliment la Monitorul Oficial curent. ├Än schimb avea un volum enorm, 80 de pagini, 19 legi promulgate de rege ┼či 65 de decrete regale. Era un record absolut. ├Än toat─â istoria constitu┼úional─â a Rom├óniei nu ap─âruser─â ├«ntr-un singur Monitor Oficial at├ótea legi ┼či decrete regale. 18 legi ┼či 50 de decrete regale au fost emise chiar ├«n ziua public─ârii ├«n Monitorul Oficial. Normal era s─â fie publicate ├«n num─ârul curent 300/30 decembrie 1947, ap─ârut a doua zi, care de altfel avea spa┼úiu suficient.

Apoi, aceste 68 de acte oficiale emise pe 29 decembrie 1947 ap─âreau semnate de Regele Mihai I ┼či contrasemnate de urm─âtorii mini┼čtri Lucre┼úiu P─âtr─â┼čcanu (toate promulg─ârile de legi !!!), Vasile Luca, Traian S─âvulescu, Tudor Ionescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej, ┼×tefan Voitec, N. Profiri, Teohari Georgescu, Stanciu Stoian, Ion Pas, Teodor Iord─âchescu ┼či Romulus Z─âroni, ├«n total 12 mini┼čtri. Se presupune c─â to┼úi au fost primi┼úi de rege ├«n audien┼ú─â ! Aceast─â opera┼úiune ar fi durat foarte mult, iar tip─ârirea ┼či mai mult. Deoarece imprimarea s-ar fi f─âcut p├ón─â noaptea t├órziu, se pune ├«ntrebarea de ce s-a complicat guvernul ca ├«n aceea┼či sear─â s─â dea la tipar dou─â Monitoare Oficiale, nr. 299 bis/29 decembrie ┼či nr. 300/30 decembrie 1947, de vreme ce am├óndou─â ar fi urmat concomitent a doua zi, pe 30 decembrie 1947, c├ónd ar fi fost foarte simplu s─â apar─â unul singur ? Toate decretele regale au men┼úiunea Dat la Bucure┼čti, 29 decembrie 1947. De fapt, regele era la Sinaia. ├Än seara zilei de 29 decembrie, Petru Groza a telefonat la Sinaia mare┼čalului Palatului, Dimitrie Negel, pentru a solicita regelui Mihai I s─â vin─â la Bucure┼čti a doua zi, adic─â pe 30 decembrie 1947, pentru a discuta o chestiune de familie.

├Äntoarcerea regelui ├«n ┼úar─â i-a obligat pe membrii guvernului Groza nu numai s─â abandoneze planul comod de instaurare a republicii populare, dar ┼či s─â caute o rezolvare la fel de urgent─â unei probleme legislative pe care o sc─âpaser─â din vedere. ├Än timpul absen┼úei regelui, lunile noiembrie ┼či decembrie 1947, Adunarea Deputa┼úilor a adoptat mai multe legi, iar guvernul a luat unele m─âsuri, ├«n baza abilit─ârii pe care i-o d─âduse suveranul, ├«nainte de plecare, ÔÇťsub rezerva sanc┼úiunii Noastre ulterioare ÔÇŁ Nici unele nu primise sanc┼úiunea regal─â la data abdic─ârii regelui. Proclamarea RPR surprinsese pe membrii guvernului cu toate actele ├«n sertarele birourilor. Regele abdicase, iar Constitu┼úia din 1 iulie 1866, revizuit─â la 29 martie 1929 fusese abrogat─â. Absen┼úa juristului Lucre┼úiu P─âtr─â┼čcanu ┼či-a spus cuv├óntul.

Decretul 3 din 8 ianuarie 1948 enumer─â atribu┼úiile Prezidiumului RPR, dar la data de 30 decembrie nu exista nici un text legal ├«n vigoare care s─â prevad─â cine promulga legile. Nu s-a dorit o sesiune extraordinar─â, complica┼úie juridic─â ┼či recunoa┼čtere a gre┼čelii.. ┼×i atunci , pe 5 ianuarie 1948 a fost tip─ârit un Monitor special care purta data de 29 decembrie ┼či care a fost numerotat ├«ntr-un mod special, adic─â toate paginile aveau un num─âr de genul 11.372/x. ┼×i la num─âr─âtoarea legilor au ap─ârut bis-uri pentru a respecta aparen┼úa cronologic─â.

Capitolul VII ÔÇô┬á TOTU┼×I, CE ASCUNDEAU ARHIVELE SECRETE ?

Arhivele statului ├«n documente, 1994 Plan de m─âsuri adoptat de Comitetul central al PCR privind ├«nl─âturarea monarhiei ┼či proclamarea republicii┬á┬á Ini┼úia era desemnat Dej ca pre┼čedinte al Consiliului de mini┼čtri, dat total nepreg─âtit ├«n rela┼úiile de protocol, jucase un rol secundar ├«n timpul audien┼úei la rege. Comuni┼čtii ┼či-au dat seama c─â mai aveau nevoie de acest politician versat ┼či lipsit de scrupule, am├ón├ónd aceast─â mi┼čcare pentru mai t├órziu ÔÇô 2 iunie 1952.┬á Deci nu a fost voin┼úa poporului rom├ón, ci un complot al Uniunii Sovietice ┼či executat de partid. A fost ├«ndeplinirea angajamentului┬á luat de Gheorghe Gheorghiu Dej la consf─âtuirea de ├«nfiin┼úare a Kominformului.

Stenograma ┼čedin┼úei Consiliului de Mini┼čtri privind abdicarea regelui Mihai I ┼či proclamarea RPR. 40 de minute (15.30-16.10) Lipseau 11 mini┼čtri, printre care P─âtr─â┼čcanu.. Care nu a participat nici la ┼×edin┼úa solemn─â a Parlamentului.

├ÄNCHEIERE Mesajul de Anul Nou 1948 al lui Petru Groza. Muncitorii cu bra┼úele ┼či cu mintea, de la ora┼če ┼či de la sate au primit cu un sentiment de profund─â bucurie libertatea ce ┼či-au c├ó┼čtigat-o, de a-┼či putea ├«nf─âptui forma de Stat care s─â corespund─â n─âzuin┼úelor lor pe drumul progresului social ┼či al asigur─ârii independen┼úei ┼či suveranit─â┼úii na┼úionale. Ei s-au ┼či folosit din prima zi de dreptul cucerit, vot├ónd prin reprezentan┼úii lor ├«n Parlament legea istoric─â actul de na┼čtere al RPR. Este un fals ordinar, deci Republica nu are act de na┼čtere.

Oric├ót de incredibil ┼či de neverosimil ni s-ar p─ârea c─â soarta poporului rom├ón ├«ntr-un moment crucial al istoriei sale a fost hot─âr├ót─â prin ac┼úiunile infrac┼úionale ale propriilor conduc─âtori, care s-au comportat ├«n acele ├«mprejur─âri dramatice, ca ni┼čte adev─âra┼úi infractori, suntem nevoi┼úi totu┼či s─â recunoa┼čtem ALTFEL NU S-AR FI PUTUT !

Proiect nou !

Posted: 25/02/2015 in Extra

┼×tie cineva vreun ┼čablon de blog (gratuit, bine├«n┼úeles) care s─â aib─â cumulativ, urm─âtoarele condi┼úii :
– prima pagina s─â fie compus─â din fotografii pe 3 sau 4 coloane care, odat─â ce s-a f─âcut click pe o fotografie , s─â se ├«ncarce o pagin─â cu alte fotografii tot pe 3-4 coloane;
– dac─â accesez o fotografie din al doilea submeniu, s─â se deschid─â o a treia pagin─â, cu alte fotografii (format mic) pe 3-4 coloane;
– Dac─â accesez o fotografie din al treilea submeniu, s─â se dechid─â fie un link, fie o alt─â fotografie .
Cred c─â e ceva gen meniu cascad─â, care la sf├ór┼čit s─â arate ca un mozaic. ┼×i ca s─â m─â fac ├«n┼úeles , v─â spun la ce m-am g├óndit:
Pentru a u┼čura c─âut─ârile dumneavoastr─â, ┼či a oferi o privire rapid─â ├«n istoria programelor tip─ârite, vreau s─â fac un alt blog, tip portofoliu, care s─â con┼úin─â doar coperta programului radio-tv ┼či odat─â ce am dat click pe copert─â, s─â se deschid─â postarea de pe blog cu acea revist─â. Rezultatul m─â g├óndesc c─â ar fi spectaculos, ├«n c├óteva secunde, derul├óndu-se prin fa┼úa ochilor un an ├«ntreg. Eu cred c─â se poate scrie istorie doar pe baza evolu┼úiei coper┼úilor acestor programe radio-tv. ┼×i ├«n a doua parte a lui 2015 m─â voi ocupa de anul 1989, doar c─â mai a┼čtept unele informa┼úii.
Blogul portofoliu ar ar─âta a┼ča:
– prima pagin─â s─â con┼úin─â anii pe decade (ÔÇś20. ÔÇÖ30. ÔÇÖ40. ÔÇÖ50, ÔÇÖ60, ÔÇÖ70, ÔÇÖ80, ÔÇÖ90, 2000), vreo 10-14 fotografii ( o marj─â de siguran┼ú─â pentru alte meniuri)
– a doua pagin─â s─â con┼úin─â cei 10 ani ai unei decade (10-12 fotografii)
– a treia pagin─â s─â con┼úin─â toate coper┼úile unui an (52-53 fotografii)

De regulă , tot ce am găsit eu până acum se limitează la fotografii doar pe prima pagină (primul meniu), următorul click ducând la o singură fotografie sau text.
Mulţumesc !


http://ro1975.wordpress.com/2014/11/22/1982-prima-reducere-a-programului-dosar/

La mijlocul lunii ianuarie programul Televiziunii Rom├óne┬á era ├«n linii mari cam a┼ča: de luni p├ón─â vineri ├«ntre orele 16.00-22.30; mar┼úi ┼či joi diminea┼úa orele 09.00-13.00; s├ómb─ât─â orele 09.00-23.00; duminic─â 08.00-22.30 pe canalul 1. Pe TVR 2: luni ┼či vineri ├«ntre orele 16.00-22.30; mar┼úi, miercuri, joi ┼či s├ómb─ât─â orele 19.00-22.30 (23.00 s├ómb─ât─â); duminic─â ├«ntre orele 13.00-22.30. Orele sunt aproximative. Mar┼úi 19 ianuarie programul matinal a avut 4 ore ┼či 40 minute (9.00-13.40). Posibil ca acest record s─â fi deranjat !

Miercuri 20 ianuarie 1982 sosea ├«n Rom├ónia Mohammad Zia-ul Haq, pre┼čedintele Republicii islamice Pakistan. ├Än regim de ÔÇťBreaking NewsÔÇŁ, TVR a transmis ├«n direct de la aeroportul Otopeni ceremonia sosirii oaspetelui. 1982-01-20 Miercuri TrDirJoi, 21 ianuarie 1982 ┼či vineri 22 ianuarie 1982 a fost respectat programul publicat ├«n s─âpt─âm├ónalul Radio-TV nr.3/1982. (l-am fotografiat, dar este ilizibil). Vineri diminea┼úa ├«ns─â a ap─ârut un program matinal de aproximativ o or─â (9.30-10.30) pentru dou─â transmisiuni directe prilejuite de vizita pre┼čedintelui pakistanez (semnarea documentelor oficiale ┼či apoi ceremonia plec─ârii de pe aeroport). ├Äntre transmisiunile directe au ap─ârut pentru umplutur─â calupuri de muzic─â popular─â ┼či o emisiune dedicat─â anivers─ârii Unirii, probabil o reluare din seara precedent─â). 1982-01-22 Scanteia 0 Tv

Vineri 22 ianuarie 1982 agenda politic─â a fost foarte ├«nc─ârcat─â: vizita pre┼čedintelui Pakistanului; ├«ncheierea celui de-al VII-lea Congres al coopera┼úiei de produc┼úie, achizi┼úii ┼či desfacere a m─ârfurilor; consf─âtuire de lucru consacrat─â problemelor de baz─â ale zootehniei la CC al PCR, din ini┼úiativa pre┼čedintelui Ceau┼čescu ┼či o ┼čedin┼ú─â a Comitetului Politic Executiv al CC al PCR. Ei bine, eu cred c─â aici s-a pus ├«n discu┼úie problema reducerii programului de televiziune, cu toate c─â nu apare nic─âieri ├«n ziarul Sc├ónteia de s├ómb─ât─â 23 ianuarie 1982 vreo informa┼úie despre a┼ča ceva. Totu┼či se observ─â mutilarea programului Tv de s├ómb─ât─â, diminea┼úa ├«n loc de ora 9.00,┬á ├«nceputul programului este la ora 13 ┼či apare pauza celebr─â ┼či sinistr─â de dou─â ore ├«n programul dup─â-amiezei , ├«ntre orele 18.00-20.00. Acesta a fost leit-motivul economiei din urm─âtorii aproximativ doi ani, o economie de dou─â ore, at├ót pe programul 1(cu excep┼úia duminicii), c├ót ┼či pe programul 2 (lunea ┼či vinerea). Totu┼či, seara, dac─â primul Telejurnal a ├«nceput la ora 20.00, nu au avut ├«ncotro ┼či au fost nevoi┼úi s─â ├«ncheie emisia cu 30 de minute mai t├órziu fat─â de programul ini┼úial, pe ambele canale (├Änchiderea programul a fost la 23.30, destul de t├órziu).1982-01-23 Scanteia 0 Tv

De programul zile de duminic─â nu s-au atins, nici pe 1, nici pe 2, din contra, programul s-a ├«ncheiat cu 30 de minute mai t├órziu. Deja am ajuns la num─ârul 4/1982 al revistei Radio-Tv, care va fi postat imediat (scanarea originalului) ┼či va avea anexat ┼či programul zilnic din Sc├ónteia. Luni nu s-a f─âcut absolut nici o economie, doarece pauza de dou─â ore dintre orele 18-20 a fost anulat─â prin trei reprize de program suplimentar: 60 de minute- a ├«nceput emisia mai devreme (ora 15.00 ├«n loc de ora 16.00); 30 de minute a durat redeschiderea emisiei (19.30-20.00) ┼či ├«nc─â 30 de minute prin ├«nchiderea emisiunii cu jum─âtate de or─â mai t├órziu. Situa┼úia a fost valabil─â pe ambele canale. Am g─âsit o explica┼úie abia joi, 28 ianuarie 1982, ├«n Sc├ónteia.┬á┬á┬á1982-01-28 Joi 1
Dup─â cum vom vedea ├«n viitorul apropiat, au fost ┼či ced─âri. S├ómb─ât─â emisia va ├«ncepe la 11.00 (ca o solu┼úie de mijloc, nici la 9, nici la 13) ┼×i tot s├ómb─ât─â, ├«ncep├ónd cu 1 mai 1982 (o fericit─â coinciden┼ú─â) a disp─ârut pauza de dou─â ore, de la 18 la 20.

Pentru c─â e vorba de schimbare, am descoperit momentul ├«n care a fost schimbat portretul oficial al pre┼čedintelui Ceau┼čescu. Mar┼úi 26 ianuarie 1982 a fost ultima zi pentru ÔÇťportretul ├«ntr-o urecheÔÇŁ. 1982-01-26 Marti 1Miercuri 27 ianuarie 1982 debuta ÔÇťportetul cu blacheuriÔÇŁ.1982-01-27 Miercuri 1┼×i o ultim─â informa┼úie care atest─â degenerarea situa┼úiei economice. Joi 18 februarie 1982 au crescut pre┼úurile tuturor publica┼úiilor din Rom├ónia. Este interesant c─â au cerut ┼či plata unor diferen┼úe la abonamentele deja ├«ncheiate pentru perioade mai lungi. (am mai spus c─â este de bun sim┼ú s─â livrezi ce ai promis la acela┼či pre┼ú pe toat─â perioada┬á contractat─â). Se pare c─â fiecare b─ânu┼ú conta. 1982-02-18 Joi├Än concluzie, pentru o istorie ├«nc─â nescris─â , vineri, 22 ianuarie 1982 s-a hot─âr├ót, iar s├ómb─ât─â 23 ianuarie 1982 a fost prima zi ce a avut parte de prima reducere a programul de televiziune. Urm─âtoarea reducere, ├«n noiembrie 1983. V─â promit c─â m─â voi ocupa ┼či de ea (anul viitor)


BG834601


Sunt multe de spus, dar le las pentru un al doilea program bulgăresc din noiembrie 1983. Luni la Tv dimineaţa, transmisiune directă de la Moscova, de la 26-lea congres al PCUS. Duminică seara, filmul Timpuri noi, semnat Charlie Chaplin.BG810901


Absolut ├«nt├ómpl─âtor, pe la jum─âtatea lui februarie am ├«nregistrat ├«ntr-o duminic─â seara mai multe emisiuni. ├Äntr-una din ele, pentru dou─â minute, domnul Bogdan Teodorescu, scriitor ┼či jurnalist rom├ón, vorbea ├«n mod elogios despre cartea domnului Matei Alexandru, „O tribun─â captivant─â – Televiziune, ideologie, societate ├«n Rom├ónia socialista (1965-1983)”, carte ce se va lansa luni, 12 mai 2014, orele 19.00 la Centrul Cultural Francez din Ia┼či┬á Imagini preluate din timpul emisiunii „Punctul de ├«nt├ólnire” realizat─â de domnul Radu Tudor la Antena 3.


MATEI 01

Curtea Veche Publishing ┼či Institutul Francez din Ia┼či invit─â cititorii din Ia┼či la evenimentul de lansare a c─âr┼úii ÔÇ×O tribun─â captivant─â. Televiziune, ideologie, societate ├«n Rom├ónia socialist─â (1965-1983)ÔÇŁ de Alexandru Matei, un volum ce ridic─â ├«ntreb─âri pertinente despre rolul Televiziunii Rom├óne socialiste, at├ót ca fereastr─â spre cultura de mas─â european─â, c├ót ┼či ca instrument politic ┼či ideologic. Evenimentul va avea loc luni, 12 mai, la ora 19.00, la Institutul Francez din Ia┼či. Al─âturi de autor vor lua cuv├óntul Alexandru Lazescu (jurnalist, fost PDG al Televiziunii Romane), Cristina Preutu (cadru didactic asociat, Universitatea ÔÇ×Alexandru Ioan CuzaÔÇŁ, Iasi), iar evenimentul va fi moderat de Maria Florea (TVR Iasi).┬áEvenimentul este organizat ├«n parteneriat cu TVR Ia┼či, Departamentul de Jurnalism ┼či Comunicare al Universit─â┼úii ÔÇ×Alexandru Ioan CuzaÔÇŁ din Ia┼či, Asociatia Studen┼úilor Jurnali┼čti din Ia┼či ┼či Asocia┼úia Alecart.┬áIntrearea este liber─â.

ÔÇť├Äntr-o societate ├«nchis─â, ├«n care o sub┼úire minoritate avea ocazia s─â treac─â dincolo de grani┼úe, ├«n lumea liber─â, Televiziunea a fost o deschidere spre ce se ├«nt├ómpla ├«n jurul nostru. (ÔÇŽ) ├Äntr-o vreme ├«n care niciunul dintre noi nu visam c─â vor exista posturi precum Discovery sau National Geographic, TVR avea emisiunea Teleenciclopedia, ast─âzi clasic─â; (ÔÇŽ) difuza, s├ómb─âta seara, seriale cu detectivul Kojak sau inspectorul Columbo. (ÔÇŽ) Majoritatea rom├ónilor ÔÇö dac─â nu to┼úi ÔÇö au urm─ârit, sear─â de sear─â, la finele anilor ÔÇÖ70, teribilele aventuri ale familiei Ewing din Dallas. Dar televiziunea acelor ani nu a fost numai entertainment. Televiziunea mai ├«nsemna ceva: ideologie ┼či politizare, manipulare a Istoriei ┼či ÔÇö mai ales ├«n anii ÔÇÖ80 ÔÇö un sinuciga┼č cult al personalit─â┼úii Conduc─âtorului. Povestea televiziunii noastre ├«ntre anii ÔÇÖ60 ┼či ÔÇÖ80 este, pentru mul┼úi rom├óni, parte din povestea lorÔÇŁ. Adrian Cioroianu

Alexandru Matei s-a n─âscut la Bucure┼čti. Este licen┼úiat al Facult─â┼úii de Limbi ┼či Literaturi Str─âine a Universit─â┼úii din Bucure┼čti, unde a urmat de asemenea un masterat ├«n antropologie cultural─â. Este doctor ├«n literatur─â francez─â contemporan─â, la Universitatea din Bucure┼čti ┼či la ├ëcole des Hautes ├ëtudes en Sciences Sociales din Paris (2007). ├Äntre anii 2003 ┼či 2006 a beneficiat de o burs─â doctoral─â oferit─â de Guvernul Francez. A avut alte burse ┼či reziden┼úe, toate ├«n Fran┼úa ┼či Rom├ónia, ├«ntre 2009 ┼či 2013. ├Än prezent, este lector doctor la Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Universit─â┼úii Europei de Sud-Est Lumina ┼či bursier New Europe College. Pred─â cursuri de Teoria literaturii la Universitatea din Bucure┼čti. Semneaz─â studii, eseuri ┼či articole de teorie literar─â ┼či de istoria televiziunii rom├óne ├«n numeroase reviste culturale din ┼úar─â ┼či din str─âin─âtate.

Este colaborator permanent la revistele Observator cultural (├«ncep├ónd cu anul 2000), Dilema veche, Rom├ónia literar─â, Bucure┼čtiul Cultural. De┼úine rubrica de teorie literar─â ├«n revista Astra, de la Bra┼čov. ├Än 2008 public─â volumul de eseuri Ultimele zile din via┼úa literaturii (Editura Cartea Rom├óneasc─â), care prime┼čte Premiul Asocia┼úiei de Literatur─â General─â ┼či Comparat─â din Rom├ónia. ├Än acela┼či an, ob┼úine locul I ├«n topul celor mai buni esei┼čti rom├óni organizat de revista 22. Cartea ÔÇťO tribun─â captivant─â. Televiziune, ideologie, societate ├«n Rom├ónia socialist─â (1965-1983)ÔÇŁ reprezint─â rezultatul cercet─ârii ├«ntreprinse ├«n cadrul ÔÇ×Programului postdoctoral pentru formare cercet─âtori ├«n ┼čtiin┼úeÔÇť (ID: POSDRU/89/1.5/S/58852), la Centrul de Excelen┼ú─â ├«n Studiul Imaginii din Bucure┼čti, octombrie 2010 ÔÇô martie 2013.

Preluare de la http://www.curteaveche.ro/blog/2014/05/07/alexandru-matei-la-iasi-o-tribuna-captivanta-televiziune-ideologie-societate-in-romania-socialista-1965-1983/


Aceast─â bro┼čur─â a fost tip─ârit─â cel mai probabil la ├«nceputul anului 1940.Radio Tanase 01Am dedus dintr-un articol al Ziarului V─âii Jiului,┬áhttp://www.zvj.ro/articole-17359-La+Casinoul+Muncitoresc+din+Colonia+de+Jos+a+Petro++aniului++Teatrul+de+revist+++la+Petro++ani++Cons.html┬á┬á┬á , de unde afl─âm urm─âtoarele

Aprilie 1940 Compania ÔÇ×C─âr─âbu┼čÔÇŁ: Radio T─ânase
Mar┼úi, 2 aprilie, Cazinoul Muncitoresc a fost gazda ÔÇ×formidabilului succes bucure┼čteanÔÇŁ Radio T─ânase de Stroe-Vasilache ┼či ┼×t. Cristudulo. Spectacolul de revist─â, ├«n 2 acte ┼či 60 de tablouri, a fost dat de Compania ÔÇ×C─âr─âbu┼čÔÇŁ, condus─â de marele comediant Constantin T─ânase. Compozitorul G. Dendrino a dirijat orchestra.
Daca va uitati la pagina 15, ve┼úi recunoa┼čte ├«n componen┼úa Trio C─âr─âbu┼č pe Colea R─âutu, pe atunci C. Rutcovschi. Dintr-un articol al Funda┼úiei Mihai Eminescu am aflat c─â:Puiu Maximilian scrie cuvintele unei melodii pl─âcute care devine ┼člag─âr: ÔÇ×A, o, aloo, alo, aici, colo, coli, colea/ E-o melodie care te-mbie, de vre┼úi ┼či voi, c├ónta┼úi dup─â noi: colo, coli, colea, OhoÔÇŁ! Lumea entuziasmat─â ┼úipa: uraa! Oho, colea! Cu aceast─â melodie, T─ânase lanseaz─â primul trio din Rom├ónia ÔÇô ÔÇ×TRIO C─éR─éBU┼×ÔÇŁ. Era format din Nicolae Rutkovschi, Gri┼ča Tascarov ┼či Radu Zaharescu. ├Än urma acestui succes ┼či dup─â ce, cu elegan┼úa-i proverbial─â, se prezenta la ramp─â ┼či c├ónta: Lun─â, lun─â, minte-m─â, Ploua ├«n seara aceea, doamn─â, Anticarul ┼či interpreta Mica maimu┼úic─â, relu├ónd trio-ul: aici, colo, coli, colea, numele i se transform─â ├«n Colea R─âutu. Al doilea nume ÔÇô R─âutu, fiind numele mamei sale.