Neavand idei de articole pentru acest blog, dar stiind ca aniversarea mortii lui Freddie Mercury este aproape, m-am gandit sa fac acest desen, numai in pix d-ala care se gaseste in magazine la 1 leu. …a cam luat ceva, dar, decat nimic?
Neavand idei de articole pentru acest blog, dar stiind ca aniversarea mortii lui Freddie Mercury este aproape, m-am gandit sa fac acest desen, numai in pix d-ala care se gaseste in magazine la 1 leu. …a cam luat ceva, dar, decat nimic?
Lipsesc 4 pagini, din mijlocul revistei, pagini ce conțineau programul de radio. Erau momente dramatice, România „întorsese armele” și foștii aliați au bombardat joi, 24 august 1944 între orele 8.30-16.00 sediul Societății de Radio din strada General Berthelot, iar după-amiază nemții au ocupat și distrus parțial emițătorul din Băneasa. Luni, 28 august 1944, la orele 12.45 și emițătorul de la Bod a fost redus la tăcere de 70 bombe, de diferite calibre, de până la o tonă. Pentru a suplini suprimarea posturilor bombardate, din 3 septembrie 1944 s-a dat în exploatare un emițător de 10 kw pe unde medii numit „BUCUREȘTI II”. Acestea și multe alte informații prețioase sunt oferite în pagina 3.
Numărul jubiliar 500 al revistei RADIO UNIVERSUL a avut neșansa să apară într-o perioadă în care România era sfâșiată de al doilea război mondial. Lipsesc 4 pagini din mijlocul revistei cu programul de radio, dar este relevant că de la 16 pagini dedicate desfășurătorului programelor radiofonice în 1936, s-a ajuns la doar 4 pagini în anul 1944. Informații prețioase sunt oferite la pagina 6, unde, sub titlul „Programul radio” sunt evocate condițiile dramatice în care se efectuau emisiile radiofonice sub teroarea bombardamentelor. Și avem și o grilă de programe pentru o zi din cursul săptămânii.
Această postare se vrea a fi un omagiu adus Regelui Mihai în ziua Funeraliilor sale. O frescă a Regatului României se dezvăluie în cele 53 de fotografii și 8 picturi color ale unui calendar de lux, editat la sfârșitul anului 1943. Sunt imagini din toată România, cu unele detalii surpinzătoare, care îți taie respirația. Unele imagini sunt inedite, bănuiesc că nu au mai fost reeditate în ultimii 70 de ani. Regăsim multe simboluri ale Casei Regale: Palatul Regal din București, Catedrala Încoronării din Alba Iulia, Castelul Peleș, Mănăstirea Curtea de Argeș, Mănăstirea din Sinaia. Iașul este reprezentat de Palatul Culturii (pe atunci Palatul Administrativ) și de Biserica „Trei Ierarhi”. Răsfoind acest calendar am avut senzația unei călătorii în timp în anii 1943-1944. Prima imagine face parte din „Almanahul Universul 1944”
Drum bun, majestate !
Coperta Calendarului
Pagina de gardă a Calendarului
Iarna în Carpați
„Raiul” frescă de la Mănăstirea Horezu
Fetiță din Ardeal
Palatul Regal din București
„Iarnă” peisaj de Dumitru Ghiață
Colț din casa țăranului român
Chip de femeie romană
Arcadă ogivală dintr-o salină. Slănic- Prahova
Ardeleancă din Sarmisegetusa
Biserica „Trei Ierarhi” din Iași
Pui de român din Ardeal
Ușă de mănăstire veche
„Târg din Dej” pictură de Rudolf Schweitzer–Cumpăna
Catedrala Încoronării de la Alba-Iulia
Viziune modernă a instalațiilor petroliere
Primăvara românească
Dunărea la poalele stâncilor carpatine
Portal de biserică
Drum spre culmile Munților Carpați
Cetate Voievodală la Răsărit
Moara, pictură de Ștefan Luchian
În pajiștea de flori, la poalele munților
Biserică veche de lemn din Ardealul de Nord
Costum național din Ardeal
Mănăstirea Curtea de Argeș
Furca de tors, model de artă românească
Lacul Roșu dintre culmile Munților Carpați
Băile Herculane
„Peisaj”, pictură de Micaela Eleutheriade
Soldatul român, glorie patriei
Prin văile munților, cu turmele la păscut
Castelul Bran, în inima munților României
Sanatoriu modern la marginea mării ???
În simfonia spicelor de grâu
Mănăstirea Voroneț
Fațada și terasa Castelului Peleș din Sinaia
„Casă oltenească”, pictură de Ștefan Popescu
Pe plaja însorită de la Mamaia
Pridvorul unei biserici vechi din București
Vederea din Cetatei Devei
Mănăstirea din Sinaia
Zidurile vechiului Brașov
Palatul Administrativ al Iașilor
Apus de soare în bălțile Dunării
„Cioban”, pictură de D. Stoica
Picturi exterioare ale Mănăstirii Sucevița
Rodul podgoriilor din Moldova
Lumina de toamnă într-un parc bucureștean
Bogăția pădurilor din nordul Transilvaniei purtată pe apa Someșului
„Moș Martin”, ursul codrilor românești
Țărăncuță din Ardeal
„Piatra Craiului”, tronând printre înălțimile Carpaților de Sud
„Vatra moților”, pictură de Theodor Romanați
Zi de sărbătoare pe Calea Victoriei
Țărancă română la vatra căminului
Jocul capricios al zăpezii în munți
„Sibiu”, pictură de Theodor Romanați
Credință și evlavie
Sală a Palatului Regal din București
Cabană turistică sub soarele iernii
Icoana Fecioarei cu Pruncul, operă de artă populară
Material primit de la dl. Betino31. Acest număr tipărit în plin război, are o inadvertenţă: este pentru perioada 8-22 mai 1944, dar a fost tipărit pe 8 iunie 1944 (pagina 15)
O mare încărcătură emoţională degajă acest număr special de Crăciun şi Revelion, prin umbra hâdă a războiului care pregătea România pentru multe decenii de lacrimi şi umilinţe. Practic sunt ultimele Sărbători de iarnă petrecute de români în mod tradiţional. Anul 1944 a venit cu schimbări la început minore, dar care se măreau asemenea bulgărelui de zăpadă. Foarte ciudată mi se pare Povestea de sărbători a viitorului preşedinte al Parlamentului României de peste doi ani, Mihail Sadoveanu. E prea sinistră pentru a fi inserată în Ora copiilor şi mai ales în această perioadă care se vrea plină de bucurii. M-am înveselit însă, văzând că la radio, luni, 27 decembrie 1943, ora 14.30, la Ora răniţilor cânta Gică Petrescu . Pe 30 decembrie era programată Ioana Radu ! Iar Revelionul presupunea doar o urare a Societăţii de Radiodifuziune la miezul nopţii şi două ore şi jumătate în plus de muzică. Mă aşteptam la un mesaj de la Casa Regală sau de la mareşalul Antonescu. Şi posturile străine s-au redus la 3 ţări (Germania, Italia şi Franţa).
