Click pe link pentru vizualizare imagini la rezoluție maximă: https://arheo12tv.video.blog/2020/03/15/1986-27-29-iunie-5-iulie-1986/
Archive for the ‘06 Iunie 1986’ Category
Click pe link pentru vizualizare imagini la rezoluție maximă: https://arheo12tv.video.blog/2020/03/08/1986-25-15-21-iunie-1986/
Partajează asta:
Click pe link pentru vizualizare imagini la rezoluție maximă: https://arheo12tv.video.blog/2020/02/29/1986-24-8-14-iunie-1986/
Nu am acces la numărul 23/1986, dar este cert că în prima jumătate a lunii iunie 1986 au avut loc multe modificări în grila de programe a celor 3 canale naționale de radio, Eu am fost bucuros că s-a mutat mai târziu ora de difuzare a maratonului de divertisment de sâmbătă dimineață de pe programul 2 de la ora 11.00 la ora 14.00. Era una din puținele surse de distracție și o pierdeam din cauza școlii. Da, aveam cursuri și sâmbăta !
Partajează asta:
https://arheo8tv.wordpress.com/2017/05/27/1986-urzica-nr-6-iunie-1986/
Am transcris din pagina 3 articolul „De-a monopoliștii” semnat de domnul Corneliu Vlad :
De-a capitaliștii monopoliști, de-a transnaționalii, imperialiștii și neocolonialiștii poate să se joace acum în Occident orișicine. Și nu oricum, adică doar într-un cadru tradițional, cum ar fi cel familial sau interfamilial sau prietenesc, ci la o masă de lucru (joc) implantată într-un cadru internațional adecvat. De fapt, vrem să zicem că bătrânul joc Monopoly nu mai e hărăzit să delecteze doar bunicuțele și nepoții, soții plictisiți sau prietenii lipsiți de imaginație în orele lor de destindere. Monopoly – a mai zis cineva, mai precis creierul firmei Parker’s Brothers – e un joc prea serios pentru a nu fi jucat de elementele cele mai dinamice, de schimbul de mâine, de cadrele de nădejde a căror răsuflare fierbinte e simțită în ceafă, ale societății capitaliste.
Se pare că vechiul dar – să recunoaștem – amuzantul joc cam bate pe loc de la o vreme prin lumea capitalului. Cu atâtea jocuri electronice nici nu-i de mirare, am putea zice la o repede ochire. Dar nu-i doar atât. Operația de cosmetizare, de înfrumusețare, de prezentare într-un nou ambalaj a tot ce ține de capitalism e așa de evidentă și de multilateral desfășurată, că nu se putea da cu piciorul tocmai la jocul care s-a născut prin anii ’30, adică după ce lumea capitalistă își lingea rănile marii crize din 1929-1933 și avea nevoie de oarecare stimul pentru prestigiul firmei, inclusiv pe tărâmul jocurilor de societate (capitalistă, desigur).
Și uite-așa a ajuns Monopoly, la etatea de 50 de ani și mai bine să devină obiectul unor campionate, zonale și mondiale. Grație firmei Parker’s Brothers, care a avut ideea necesară. Și așa se făcu de se întâlniră în Bermude (loc privilegiat pentru evaziunea capitalurilor, de-adevăratelea vorbind de astă dată), monopoly-ști de vază de peste tot în cadrul finalei campionatului mondial. E drept că deși strigarea pentru competiție fu distribuită în 20 de țări și 19 limbă, veniră doar 17 pretendeți la titlu. Printre ei se afla tânărul de viitor Dana Turner, de la filiala americană a firmei Honda, reprezentantul S.U.A., francezul Bernard Lutz, amploiat la Ministerul de Interne, un student în drept din Austria care i-a tot suspectat pe ziariști că-i ajută pe adversarii săi, doi agenți imobiliari – unul din Anglia, altul din Australia – despre care scorul bârfitorilor a cârtit că excelează mai degrabă seara la golitul sticlelor de bere decât ziua la operațiunea de îmbogățire proprie și ruinare a semenilor la masa de joc.
Oricum, cadrul competițional internațional. cu tot ce trebuie: reflectoare puternice ale echipelor de filmare trimise de marile companii de televiziune americane, fotoreporteri sprințari și sâcâitori și o armată întreagă de personal TESA instruită de Parker’s Brothers.
Cine a luat campionatul, presa a și omis să ne spună până la urmă. Păcat. Ștm doar că italianul, care declarase din capul locului că „singurul secret adevărat pentru a câștiga la Monopoly e capacitatea de a-i convinge pe ceilalți că fac o afacere nemaipomenită în momentul în care tu le propui un târg dezastruos”, italianul deci, animat de acest unic și adevărat principiu a zis la sfârșitul întrecerii că de Monopoly nici să mai audă nu mai vrea, de acum încolo.
Oricum însă, cine trebuia să plece cu mulțumire din Bermude a plecat ca atare. Adică, mai întâi alde Parker’s care a câștigat o sumă frumușică din teletransmiterea partidelor, apoi toți cei care și-au propus să transforme jocul dintr-o joacă de copii și pensionari într-o competiție pentru „cedrele tinere și dinamice” (conform prospectului difuzat) ale societății occidentale.
Drept care, competiția desfășurată sub lozinca invizibilă dar implicită, „Capitaliști din toate țările, amuzați-vă, antrenați-vă, mâncați-vă între voi, întreceți-vă !” se va relua, peste alți doi ani, întru perenitatea Monopoly-ului, a propagandei și a profitului capitalist de rigoare.
Arheologie Radio📻Tv📺 