Archive for the ‘Evenimente’ Category


Serial TV de aventuri, pentru copii, realizat după romanul omonim al lui Ludovic Roman.  Regia Cristiana Nicolae Cu: Radu Cristian Nicolae, George Constantin, Silvia Năstase, Ivona Cezar.

Doi copii, ├«n vacan╚Ťa de var─â, sunt antrena╚Ťi ├«ntr-o serie de aventuri, dup─â ce descoper─â ├«n podul casei un document vechi din secolul al VI-lea care dispare ├«ns─â. Devin detectivi ╚Öi membri ai unei echipe cu care fac o serie de descoperiri ├«n laboratorul lor de cercet─âri cosmice, numit „Racheta alb─â”.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Racheta_alb%C4%83_(film_serial),

ÔÇ×Racheta alb─âÔÇŁ- filmul care-i f─âcea pe copiii din comunism s─â viseze cu ochii deschi┼či la zborul ├«n spa┼úiu ┼či la descoperirea comorilor dacice

 

Cele 8 episoade vor fi difuzate pe TVR2, la aceea╚Öi or─â, 14.10, ├«n zilele de mar╚Ťi, miercuri, joi ╚Öi vineri, timp de dou─â s─âpt─âm├óni ╚Öi vor fi urmate la ora 14.45 de alt serial celebru, ÔÇ×FramÔÇŁ, dup─â romanul lui Cezar Petrescu.

Cu toate c─â sunt pu╚Ťine de semnalat, am zis s─â resuscitez rubrica ÔÇ×Avanpremier─â Radio-TvÔÇŁ, ├«n bara lateral─â din st├ónga.


https://arheo7tv.wordpress.com/2016/12/30/19471948-romania-libera-2-ianuarie-1948/

Un num─âr special ap─ârut imediat dup─â ilegala proclamare a Republicii Populare Rom├óne, f─âcute ├«n prip─â, la ceas de sear─â, sub ad─âpostul ├«ntunericului, c├ónd rom├ónii petreceau s─ârb─âtorile de iarn─â, iar presa era ├«ntr-o mini-vacan╚Ť─â, neput├ónd anun╚Ťa cet─â╚Ťenii ├«n timp util. S-au dus la culcare cu Regele ╚Öi s-au trezit cu guvernul dr. Petru Groza.

Acest ziar este incomplet, din 12 pagini am g─âsit doar paginile 1-2 ╚Öi 5-6, din care dou─â con╚Ťin publicitate. Pentru c─â nimic nu e nou sub soare, ┬á╚Öi a╚Öa cum pe 22 decembrie 1989 presa ╚Öi-a f─âcut un timid ÔÇ×mea culpaÔÇŁ ╚Öi a trecut instantaneu la prosl─âvirea noului regim, a╚Öa s-a sim╚Ťit dator ╚Öi ziarul ÔÇ×Rom├ónia liber─âÔÇŁ s─â salute regimul comunist (ultima fotografie, ├«ntre Groza ╚Öi Dej):

ÔÇ×Pe drumul istoric al eliber─ârii sale definitive, poporul rom├ón a ├«nscris ieri o nou─â ╚Öi cov├ór╚Öitoare biruin╚Ť─â.

Au fost l─âsate ├«n urm─â ultimile piedici artificiale, au fost deschise larg ╚Öi decisiv por╚Ťile unei noi ere.

România este republică populară.

╚śi ast─âzi, c├ónd la cap─âtul unui lan╚Ť de lupte grele ╚Öi justificate victorii, milioanele de oameni ai muncii din Rom├ónia pot saluta ÔÇô la ├«nceput de nou an ╚Öi nou─â er─â istoric─â ÔÇô succesul secularelor sale drepte n─âzuin╚Ťi; azi, ├«n aceast─â memorabil─â zi na╚Ťional─â, c├ónd toate barierele au c├ózut, c├ónd toate posibilit─â╚Ťile ├«ncap ├«n m├óna mul╚Ťimilor ╚Öi a for╚Ťelor politice organizate care le reprezint─â, nu poate fi om, nu poate fi cet─â╚Ťean, nu poate fi rom├ón iubitor al ╚Ť─ârii sale, ├«ndr─âgostit de poporul s─âu ╚Öi de dreptele lui n─âzuin╚Ťi la pace ╚Öi bun─âstare, care s─â nu ridice tradi╚Ťionala urare de an nou, de ER─é NOU─é, cu salutul care de azi este al nostru ╚Öi al viitorului nostru:

Tr─âiasc─â Republica Popular─â Rom├ón─â !ÔÇŁ

Istoria se repet─â !romania-libera-1948-01-02-01romania-libera-1948-01-02-02romania-libera-1948-01-02-03romania-libera-1948-01-02-04


Eleodor Focșeneanu
Eleodor Focșeneanu

Editura ALL EDUCATIONAL SA ,

Bucure┼čti,┬á 1997, 192 pagini

  • Prezentare de carte ÔÇô

Eleodor Foc┼čeneanu s-a n─âscut la 17 februarie 1925 in C├ómpina, jude┼úul Prahova. A urmat cursurile Facult─â┼úii de drept ┼či ale Facult─â┼úii de Litere (limba spaniol─â) ┼či Filozofie din Bucure┼čti, dar ┼či-a luat numai Licen┼úa ├«n Drept in iulie 1947, deoarece noua lege a ├«nv─â┼ú─âm├óntului introdus─â de regimul comunist interzicea frecventarea a dou─â facult─â┼úi ┼či a fost nevoit, prin urmare s─â ├«ntrerup─â celelalte cursuri. ├Äntruc├ót i s-a refuzat ├«nscrierea ├«n Baroul Prahova, a urmat Institutul Maxim Gorki de Limb─â ┼či Literatur─â Rus─â (singura Facultate la care nu se aplica interdic┼úia de mai sus), promov├ónd primii doi ani (1948-1950), dar a ├«ntrerupt cursurile ┼či profit├ónd ├«n anul 1951 de o ├«mprejurare favorabil─â, s-a ├«nscris ├«n Colegiul de Avoca┼úi Prahova. A profesat avocatura la C├ómpina p├ón─â ├«n anul 1974 ┼či la Bucure┼čti, ├«n continuare p├ón─â la pensie, ├«n 1997. ├Än anii ÔÇÖ70 ┼či-a elaborat teza de doctorat cu o tema referitoare la dreptul de autor (ÔÇ×Dreptul de traducereÔÇť, 426 p.), dar a refuzat sa o sus┼úin─â, at├óta timp cat pentru aceasta era nevoie de aprobarea organelor de partid comuniste, absolut str─âine de activitatea ┼čtiin┼úific─â. Dup─â 1989 s-a f─âcut remarcat ├«ndeosebi prin articolele sale pe teme constitu┼úionale si istorice din Rom├ónia liber─â, Cotidianul si Lumea Liber─â (New York). A demonstrat temeinic caracterul ilegal al proclam─ârii republicii, a ar─âtat, de asemenea, cu argumente, de ce 10 Mai este Ziua Independen┼úei Rom├óniei si a sus┼úinut drepturile legitime ale Rom├óniei asupra teritoriilor cotropite de fosta Uniune Sovietica.

Lucrarea este ├«mp─âr┼úit─â ├«n 7 capitole, ├«nso┼úite de un Cuv├ónt ├«nainte, o ├Äncheiere ├«n care prezint─â concluziile ┼či 20 de documente prin care autorul, cu abilitatea unui detectiv, demonstreaz─â modul cum, c─âlc├ónd orice aparen┼ú─â de legalitate, clica comunist─â local─â ┼či-a ├«ndeplinit ÔÇ×tema pentru acas─âÔÇŁ cu care era restant─â ├«n fa┼úa Marelui Frate de la R─âs─ârit.

Cuv├óntul ├«nainte ├«ncepe cu un citat din Gheorghe Gheorghiu Dej, respectiv ├«nceputul ┼či sf├ór┼čitul cuv├ónt─ârii ┼úinute la o ÔÇ×impresionant─â adunare ost─â┼čeasc─âÔÇŁ ├«n ajunul alegerilor din 19 noiembrie 1946┬á ÔÇ×├Änainte de a preciza pozi┼úia partidelor democratice fa┼ú─â de rolul Armatei, g├óndul meu se ├«ndreapt─â cu recuno┼čtin┼ú─â spre regele ┼ú─ârii noastreÔÇŽ.. Cu mult ├«nainte de 23 August, M─âria Sa Regele a lucrat la desc─âtu┼čarea ┼či eliberarea ┼ú─ârii de sub jugul cotropitorilor ┼či a f─âcut cauz─â comun─â cu poporul ├«mpotriva du┼čmanilor ┼ú─ârii. Noi vrem o armat─â disciplinat─â ├«n slujba poporului ┼či a Coroanei. ├Änchei,┬á domnilor ofi┼úeri, subofi┼úeri, osta┼či, doamnelor ┼či domnilor, strig├ónd din toat─â inima┬á S─â tr─âiasc─â M─âria Sa, Regele ! ÔÇŁ

Capitolul 1, GUVERNUL PETRU GROZA DE LA EUFORIE LA PANIC─é . ┬áLa mijlocul lunii decembrie 1947 to┼úi factorii ostili guvernului prosovietic sau numai indezirabili, fuseser─â fie ├«nl─âtura┼úi, fie pu┼či ├«n imposibilitatea de a ac┼úiona ├«mpotriva guvernului Petru Groza.. C├ót despre singurul obstacol, dar ┼či cel mai greu de trecut, regele Mihai I, se p─ârea, spre satisfac┼úia guvernan┼úilor comuni┼čti din Rom├ónia c─â lucrurile aveau s─â se or├ónduiasc─â de la sine, f─âr─â nici o b─âtaie de cap. Suveranul ┼či Regina Mam─â plecaser─â la 12 noiembrie 1947 la Londra pentru a participa la ceremonia c─âs─âtoriei principesei Elisabeta, mo┼čtenitoarea tronului Marii Britanii. Guvernul ├«┼či d─âduse acordul cu o grab─â ┼či o amabilitate suspecte ┼či membrii guvernului Petru Groza conduseser─â pe rege la aeroportul B─âneasa cu o voio┼čie exagerat─â. Se spera desigur c─â regele avea s─â se foloseasc─â de acest prilej pentru a p─âr─âsi definitiv ┼úara. Aceste supozi┼úii p─âreau s─â se ├«ndeplineasc─â. ├Än comunicatul Casei Regale nr. 29 din 12 noiembrie 1947, se men┼úiona c─â M.L aveau s─â lipseasc─â din ┼úar─â aproximativ 20 de zile, dar trecuse mai mult de o lun─â ┼či nu se ├«ntorseser─â. ├Än toat─â aceast─â perioad─â, ziarele Sc├ónteia ┼či Rom├ónia liber─â p─âstraser─â o t─âcere absolut─â cu privire la vizita suveranului. Cum primul era oficiosul PCR, iar cel─âlalt al guvernului, era o certitudine c─â ele reflectau politica guvernan┼úilor ca regele s─â fie ignorat complet, pentru a preg─âti opinia public─â cu eventuala sa detronare.

La 17 decembrie 1947, guvernul Petru Groza, ├«n care, ├«ntre timp, comuni┼čtii ob┼úinuser─â o pondere incontestabil─â, culegea roadele ├«ndelungatei sale a┼čtept─âri ┼či str─âdanii pentru acapararea puterii. Venea ├«n vizit─â oficial─â la Bucure┼čti, ├«n fruntea unei numeroase delega┼úii guvernamentale, mare┼čalul Iosif Broz Tito ÔÇô prima vizit─â a unei important personalit─â┼úi politice de c├ónd fusese impus la putere, la 6 martie 1945, acest guvern care avea s─â fie ignorat de atunci de toate Statele. La primirea solemn─â din gara Mogo┼čoaia nu s-a intonat Imnul Regal Rom├ón, ci doar Imnul na┼úional iugoslav. ├Än┬á seara zilei de 17 decembrie 1947 are loc la Palatul Ministerului Afacerilor Str─âine un dineu ├«n cinstea mare┼čalului Tito ┼či a celorlal┼úi oaspe┼úi iugoslavi, oferit de Ministrul Afacerilor Str─âine, Ana Pauker.

A doua zi, joi 18 decembrie 1947 este r├óndul primului ministru, dr. Petru Groza s─â ofere un dejun la Cercul Militar ├«n cinstea acelora┼či oaspe┼úi A treia zi s-a semnat Tratatul de prietenie,colaborare ┼či ajutor reciproc ├«ntre Regatul Rom├óniei ┼či Republica Popular─â Federativ─â Iugoslavia, prima ┼či cel mai inofensiv─â fraud─â a guvernului, care era delegat de c─âtre Rege s─â fac─â numai lucr─ârile administra┼úiei publice, numiri ┼či destituiri de func┼úionari publici ┼či nicidecum s─â ├«ncheie tratate.. Tot vineri 19 decembrie 1947, ora 11.30 Sc├ónteia anun┼úa o mare adunare popular─â┬á ├«n Pia┼úa Victoriei unde s-au adunat 750.000 participan┼úi din toat─â ┼úara.┬á ┼×i Adunarea Deputa┼úilor, prezidat─â de Mihail Sadoveanu s-a ├«ntrunit ├«n ┼čedin┼ú─â special─â. Suita de festivit─â┼úi s-a ├«ncheiat ├«n seara zilei de vineri, 19 decembrie 1947 cu recep┼úia din saloanele Cercului Militar oferit de ambasadorul iugoslav la Bucure┼čti. Din nou s-a intonat doar imnul iugoslav. Delega┼úia iugoslav─â a fost ├«nso┼úit─â p├ón─â la grani┼ú─â de Gheorghiu-Dej, secretarul general PMR ┼či ministrul industriei ┼či comer┼úului secundat de Teohari Georgescu, ministrul Afacerilor Interne ┼či, din partea Partidului Social Democrat de ministrul Educa┼úiei na┼úionale, ┼×tefan Voitec.

S├ómb─ât─â 20 decembrie 1947, Adunarea Deputa┼úilor ├«ntre orele 10 ┼či 10.35 adopt─â prin vot secret, cu bile, modificarea articolului 267 din Codul Penal, privind delictul de trecere frauduloas─â a grani┼úei, ├«n─âsprind sanc┼úiunea. Apoi, ├«ntre orele 11 ┼či 11.20 tot prin vot secret, cu bile s-a adoptat completarea articolelor 1 ┼či 2 ale Legii 877 din 8 decembrie 1940, care de fapt era un decret din timpul guvern─ârii legionare. Completarea celor dou─â articole prevedeau posibilitatea retragerii na┼úionalit─â┼úii rom├óne cet─â┼úeanului rom├ón care nu se ├«ntorcea ├«n ┼úar─â la expirarea termenului de validitate a actelor de c─âl─âtorie sau cel mai t├órziu la 60 de zile de la data intr─ârii ├«n vigoare a legii, precum ┼či extinderea m─âsurilor de confiscare a averii ca perioad─â complementar─â. ├Än 20 de minute au avut loc discu┼úiile, votarea pe articole ┼či apoi votarea final─â cu bile (224 albe-pentru ┼či una neag─â-contra). Fiind final de sesiune, vicepre┼čedintele Adun─ârii Deputa┼úilor prof. Constantinescu-Ia┼či anun┼ú─â urm─âtoarea ┼čedin┼ú─â pentru mar┼úi, 20 ianuarie 1948, orele 17. Toate ziarele au anun┼úat vacan┼úa parlamentar─â de o lun─â.

Pentru duminic─â 21 decembrie 1947, orele 17 la Sala Aro, acum Sala Patria, se preg─âtea┬á o festivitate ├«nchinat─â anivers─ârii Zilei de na┼čtere a generalisimului Stalin la care va vorbi tov. Gheorghiu Dej. (a┼ča anun┼úau oficioasele comuniste ├«n data de 20 decembrie). Dar anun┼úul a fost schimbat dup─â 24 de ore ┼či cu caractere mai mici a fost ├«nlocuit vorbitorul ┼či anume Miron Constantinescu, membru al Biroului Politic al CC al PCR ┼či secretar al Comisiunii de redresare economic─â ┼či reform─â monetar─â. Ciudat a fost c─â au lipsit Gheorghiu Dej,┬á Vasile Luca, Emil Bodn─âra┼č ┼či Teohari Georgescu. Ana Pauker a salvat aparen┼úele pentru evitarea specula┼úiilor inoportune.

La ora 13, la Gara Mogo┼čoaia ( din cauza vremii nefavorabile nu s-a putut folosi calea aerului) a revenit ├«n ┼úar─â Regele Mihai ┼či Regina Mam─â Elena. A fost ├«nt├ómpinat de membrii guvernului Groza, Nu s-a men┼úionat nici o primire solemn─â, nici trecerea ├«n revist─â a companiei de onoare, nici ova┼úii nici intonarea Imnului regal. Pe c├ót de joviali au fost membrii┬á guvernului la plecarea Regelui pe at├ót de ostili au fost la sosire.

Activitatea Regelui din perioada 21-30 decembrie 1947 se poate reconstitui doar din comunicatele Casei Regale din Monitorul Oficial, Scânteia ignorându-l complet pe Suveran.

Luni 22 decembrie 1947, regele a ├«nvestit trei fe┼úe biserice┼čti ├«n rang de chiriarh (Justinian ca mitropolit al Moldovei)

Mar┼úi 23 decembrie regele prime┼čte pe baronul del Murgo care ├«┼či prezint─â scrisorile de acreditare ca Trimis Extraordinar ┼či Plenipoten┼úiar al Italiei la Bucure┼čti, ├«nso┼úit fiind de ministrul Afacerilor Str─âine, Ana Pauker, ultimul ministru al guvernului Groza, care cel mai probabil i s-a adresat cu Sire, sau Majestatea voastr─â. A mai fost primit ├«n audien┼ú─â un singur ministru, cel al┬á Cultelor, Stanciu Stoian.

Ziarul Adev─ârul relateaz─â c─â luni, 22 decembrie 1947 regele l-a primit ├«n audien┼ú─â pe dr. Petru Groza. Dar ├«nt├ólnirea nu a fost consemnat─â, a┼ča cum era normal ├«n comunicatele Casei Regale. Autorul presupune c─â ┼čeful Consiliului de Mini┼čtri ┼úinea s─â apar─â ├«n orice ├«mprejurare ca un om de lume civilizat s─â fi fost la rege ├«n audien┼ú─â particular─â pentru a-i prezenta ur─ârile de Cr─âciun ┼či Anul Nou. Singurul oficial comunist care a respectat tradi┼úia.

Miercuri, 24 decembrie 1947, Regele ┼či Regina Mam─â au plecat la Sinaia pentru a-┼či petrece s─ârb─âtorile de Cr─âciun. La fel ┼či membrii guvernului, au plecat ├«n provincie (Petru Groza la Deva, Vasile Luca la T├órgu Secuiesc, Lucre┼úiu P─âtr─â┼čcanu la Predeal, ┼×tefan Voitec la Breaza). Pu┼úini ┼čtiau ├«ns─â c─â Emil Bodn─âra┼č plecase la Moscova, dar nu ├«n vacan┼ú─â !

Capitolul II, EMIL BODN─éRA┼× AC┼óIONEAZ─é DIN UMBR─é-UN MINISTRU IMPOSTOR. S─âtul de ineficien┼úa PCR, Stalin nu a mai trimis ajutoare, ci l-a chemat pentru instruc┼úiuni pe Emil Bodn─âra┼č. Ioan Scurtu afirm─â c─â, la 24 decembrie a fost investit noul ministru al ap─âr─ârii na┼úionale, Emil Bodn─âra┼č, membru ├«n Biroul Politic al PCR, care abia se ├«ntorsese de la Moscova, unde priise din partea lui Stalin indica┼úii privind organizarea abdic─ârii regelui Mihai. ┼×tirea numirii oficiale a fost u┼čor camuflat─â ├«n paginile ziarelor. Decretul Regal din Monitorul oficial de miercuri 24 decembrie 1947 arat─â c─â regele Mihai, la data de 23 decembrie l-a numit ca ministru secretar de stat la departamentul Ap─âr─ârii Na┼úionale pe dl Emil Bodn─âra┼č. Dar nu a existat nic─âieri ┼čtirea c─â Mihail Lasc─âr, cel ce de┼úinuse portofoliul MAN ar fi demisionat. Normal era ca regele s─â-i aprobe demisia ┼či apoi s─â numeasc─â un nou ministru. Apoi pe 23 decembrie primul ministru Groza nu a fost ├«n audien┼ú─â la rege . Nu s-a depus nici un jur─âm├ónt, ci doar o mic─â festivitate., la care au luat cuv├óntul Mihail Lasc─âr, care a sugerat ├«n discursul s─âu c─â i s-a impus schimbarea, de c─âtre partid, s-a adresat cuviincios regelui ( ca un fost comandat al diviziei de voluntari Horea Clo┼čca ┼či Cri┼čan) ┼či a fost mali┼úios la adresa lui Bodn─âra┼č prin sublinierea dragostei fierbinte de ┼úar─â ┼či de armat─â a unui om ca dl. ministru Emil Bodn─âra┼č. Discursul titularului a fost cinic Din ├«ns─ârcinarea PCR ┼či cu asentimentul comun al Guvernului condus de pre┼čedintele nostru, dl dr. Petru Groza, am priit misiunea de a conduce de azi treburile armatei. Al treilea vorbitor a fost Petru Groza care a spus despre instalarea prietenului Emil Groza are rosturile ei ad├ónci, rosturi care ne apar┼úin nou─â tuturor, rosturi care apar┼úin ├«ntregului popor.

Au ├«nceput epur─ârile ├«n Armat─â, prin dou─â decrete regale din 27 decembrie au fost trecu┼úi ├«n rezerv─â numero┼či generali, deveni┼úi indezirabili ┼či din rezervist, a fost numit secretar general administrativ al MAN pe Coliu Dumitru, evreu bulgar, cet─â┼úean sovietic, care venise ├«n Rom├ónia cu Armata Ro┼čie ├«n 1944, membru al CC al PCR. ├Än ultimele zile ale anului prin mai multe decrete,a fost decapitat─â ├«ntreaga┬á conducere a Armatei Regale Rom├óne, fiind ├«nlocuit─â cu oameni de ├«ncredere, chiar ┼či din afara armatei. ┼×i pentru a t─âia din fa┼č─â orice protest, conform Sc├ónteia, Audien┼úele la Tov. Emil Bodn─âra┼č, ministrul Ap─âr─ârii Na┼úionale sunt strict suspendate p├ón─â la 1 februarie 1948.

 

Capitolul III GHEORGHE GHEORGHIU DEJ D─é ├ÄN VILEAG COMPLOTUL ÔÇô M─éRTURISIRILE LUI GH.GHEORGHIU DEJ

Datorit─â minivacan┼úei de Cr─âciun, urm─âtoarele ziare au ap─ârut pe 30 decembrie 1947 (25-26-27 erau zile libere, duminic─â 28 nu au ap─ârut pentru c─â pe 27 a fost liber, iar luni 29 nu au ap─ârut pentru c─â prin tradi┼úie,lunea nu ap─âreau ziare, duminica fiind zi liber─â, a┼ča c─â popula┼úia nu a avut informa┼úii timp de 5 zile) A┼čadar s-a publicat numirea lui Bodn─âra┼č , ┼či an articol semnat de Gheorghiu Dej, PCR ├«n lupta pentru democratizarea ┼ú─ârii, ap─ârut integral ├«n Sc├ónteia. Subtitlu Raport informativ f─âcut la Consf─âtuirea reprezentan┼úilor unor partide comuniste, care a avut loc ├«n Polonia la sf├ór┼čitul lunii septembrie 1947, reprodus dup─â nr. 3 din revista Pentru pace trainic─â, pentru democra┼úie popular─â, care ┼či el a ap─ârut cu foarte mare ├«nt├órziere (├«n loc de 15 decembrie s-a difuzat pe 30 decembrie) E vorba de consf─âtuirea secret─â care a creat Kominformul, Biroul Informativ al Partidelor Comuniste. A fost la sf├ór┼čitul lunii septembrie 1947, dar Gheorghiu Dej s-a ├«ntors ├«n ┼úar─â la 6 octombrie 1947 (autorul sugereaz─â instructaj ├«n Polonia sau chiar Moscova) Foarte pe scurt , era un mea culpa pentru ├«nt├órzierea instal─ârii comunismului ├«n Rom├ónia ┼či un plan de m─âsuri, care culminau cu elaborarea unei noi Constitu┼úii care s─â corespund─â schimb─ârilor petrecute. Un membru al guvernului rom├ón care a depus jur─âm├ónt s─â apere Constitu┼úia ┼či apoi ├«┼či ia angajamentul s─â r─âstoarne ordinea constitu┼úional─â era calificat─â de Foc┼čeneanu drept crim─â de ├«nalt─â tr─âdare

Capitolul IV- O ABDICARE ├ÄNV─éLUIT─é ├ÄN MISTER-┬á CE S-A SPUS ROM├éNILORÔÇŽ┼×I CE AR FI PUTUT DEDUCE ROM├éNII ┬áAcalmia specific─â sf├ór┼čitului de an a fost ├«ntrerupt─â mar┼úi, 30 decembrie 1947, la ora 18, de un comunicat care i-a uluit pe rom├óni. Regele a abdicat !

Actul de abdicare atr─âgea de la prima vedere prin stilul ┼či ortografia sa, neglijen┼úa cu care fusese redactat ┼či dactilografiat. Dac─â ar fi emanat de la rege, ar fi avut o form─â mai aleas─â, nu limbajul specific comunist, iar pronume ca mine ┼či mei ar fi fost dactilografiate cu majuscul─â, dar nu s-ar fi folosit pluralis maiestatis (├«n lipsa Noastr─â, sub rezerva sanc┼úiunii Noastre, p├ón─â la ├«ntoarcerea noastr─â). Apoi ├«n mesajele regale, suveranul nu se adresa niciodat─â poporului rom├ón, ci a┼ča cum se adresa ┼ú─ârii ├«n mesajul din 23 August 1944, poporului Meu sau poporului Nostru., ├«n func┼úie de context, consider├óndu-se membru al lui.

Prima inadverten┼ú─â constitu┼úional─â este c─â Regele putea abdica doar pentru sine ├«nsu┼či ┼či nu ┼či pentru urma┼čii s─âi. Prin abdicare, urma┼čii dob├óndeau voca┼úiei succesoral─â┬á ┼či numai ei puteau renun┼úa la dreptul lor. Apoi, libertatea poporului ┬árom├ón de a-┼či alege o nou─â form─â de stat con┼úine 3 erori. Prima este c─â abdicarea unui monarh nu atrage dup─â sine ┼či r─âsturnarea ordinii constitu┼úionale. Apoi conform articolului 33 din constitu┼úie, toate puterile statului eman─â de la na┼úiune, astfel ├«nc├ót monarhul nu-i putea l─âsa popurului rom├ón un drept pe care acesta ├«l avea prin legea fundamental─â. ├Än sf├ór┼čit, chiar dac─â am admite c─â prin abdicarea monarhului s-ar fi schimbat ordinea constitu┼úional─â ├«n Rom├ónia, nu putea fi vorba de o nou─â form─â de Stat, c─â doar ┼úara noastr─â nu devenea un Stat federal ├«n loc de Stat unitar, ci de o nou─â form─â de guvern─âm├ónt, devenind republic─â (popular─â) din monarhie .

┼×i Proclama┼úia guvernului reitera confuziile constitu┼úionale din Actul de abdicare, la care ad─âug─â ┼či inadverten┼úe noi. De exemplu ÔÇô Astfel, poporul rom├ón a dob├óndit libertatea de a-┼či cl─âdi o nou─â form─â de stat ÔÇô Republica Popular─â. A alege este ├«nlocuit cu a cl─âdi o nou─â ordin─â statal─â, care este ┼či prestabilit─â, ┼či,┬á prin urmare nu mai este alegere, ci sarcin─â.. Ulterior a fot botezat─â ideologic drept Construirea socialismului.

Capitolul V ÔÇô PARLAMENTUL VOTEAZ─é ├ÄN VACAN┼ó─é ÔÇô ┼×EDIN┼ó─é SOLEMN─é A PARLAMENTULUI ? Singurul ziar din 31 decembrie 1947 care se g─âse┼čte ├«n biblioteci este o edi┼úie special─â a Sc├ónteii. Nu este clar dac─â au ap─ârut ┼či alte ziare datorit─â derutei presei ┼či a zilei speciale, respectiv, ajunul Anului Nou, c├ónd urmau din nou cel pu┼úin dou─â zile libere. Unul din articole anun┼úa Asear─â, ├«ntr-o ┼čedin┼ú─â solemn─â ┼či ├«ntr-o atmosfer─â de nem─ârginit entuziasm, Parlamentul a proclamat ├«n unanimitate Republica Popular─â Rom├ón─â. Dar ├«n comunicatul radio se spunea c─â Guvernul proclamase RPR. Iar Parlamentul era ├«n plin─â vacan┼ú─â de o lun─â, chiar parlamentarii partidelor comunist ┼či social-democrat vor lua parte activ─â la ac┼úiunea de l─âmurire a cadrelor acestor partide ├«n leg─âtur─â cu platforma partidului unic muncitoresc (RL, 22 decembrie) ! Reprezentan┼úii na┼úiunii veni┼úi din toate col┼úurile ┼ú─ârii a┼čteptau ├«nc─â de la orele5 dup─â amiaz─â pe culoarele Camerei . ├Än condi┼úiile ├«n care regele ar fi semnat abdicarea ├«n jurul orelor 12, cum s-a putut convoac─â o ┼čedin┼ú─â ├«n urm─âtoarele 6 ore ? Asta presupune fie o ac┼úiune premeditat─â cu o zi sau dou─â ├«nainte de 30 decembrie, fie c─â locul deputa┼úilor a fost luat de activi┼čti comuni┼čti, care au jucat rolul de umplutur─â. Pre┼čedintele de ┼čedin┼ú─â, Mihail Sadoveanu d─â cuv├óntul primului ministru Petru Groza, care cu glas puternic, cite┼čte Actului de Abdicare ┼či Proclama┼úiei guvernului. Deputatul Gheorghe Nechiti d─â citire proiectului de lege prin care Rom├ónia devine Republic─â Popular─â. Proiectul este votat ├«n unanimitate cu 295 de bile albe. Apoi Gheorghe Apostol prezint─â proiectul de lege privitor la numirea membrilor Prezidiumului RPR. Proiectul este votat ├«n unanimitate cu 295 bile albe.

Articolul 2 din legea pentru constituirea Statului Rom├ón ├«n RPR prevedea abrogarea Constitu┼úiei din 1866 cu modific─ârile din 29 martie 1923 ┼či acelea din 1 septembrie 1944. Dar, cu o pauz─â de 6 ani, aceast─â constitu┼úie guverna Rom├ónia de 81 de ani, iar tradi┼úia nu prevedea abrogarea, ci revizuirea ├«n parte sau ├«n total de o Adunare Constituant─â ┼×i pentru orice modificare, rom├ónii erau chema┼úi la urne pentru alegerea Camerelor de revizie.

Procesul verbal al acestei ┼čedin┼úe a ap─ârut ├«n Monitorul oficial abia Mar┼úi 20 ianuarie 1948 ( era de ├«n┼úeles o ├«nt├órziere de c├óteva zile, maximum o s─âpt─âm├ón─â pentru transcriere ┼či verificarea stenogramelor, dar se putea justifica prin vacan┼úa parlamentar─âÔÇŽ)┬á┬á Titlul con┼úine o grav─â inadverten┼ú─â ADUNAREA DEPUTA┼óILOR SESIUNEA ORDINAR─é 1947/1948 ┼×EDIN┼óA DE MAR┼óI 30 DECEMBRIE 1947 ! Deci nu era o sesiune extraordinar─â, iar sesiunea pentru 1947 luase sf├ór┼čit la 20 decembrie, iar pentru 1948 va fi reluat─â pe 20 ianuarie). Nefiind nici o convocare ├«n Monitorul Oficial, Adunarea Deputa┼úilor nu se g─âsea ├«n sesiune, nici ordinar─â, nici extraordinar─â !

Din acela┼či proces verbal afl─âm c─â ┼čedin┼úa┬á fost deschis─â la orele 19.10 ┼či declarat─â ├«nchis─â la orele 19.55 Deci, 45 de minute pentru lecturarea a 4 acte , 19 reprize de aplauze puternice, ├«ndelung repetate, plus perindarea de dou─â ori a 295 de deputa┼úi pentru votul secret cu bile. Nu s-a f─âcut un apel nominal la ├«nceput, pentru verificarea quorum-ului, trebuiau nominaliza┼úi at├ót parlamentarii prezen┼úi , c├ót ┼či cei absen┼úi. Apoi trebuia anun┼úarea ┼či aprobarea ordinii de zi. Din aceste punct de vedere, ┼čedin┼úa este lovit─â de nulitate.

Sc├ónteia relata Tribunele, balcoanele, p─âr─âsesc de ast─âdat─â rigurozitatea parlamentar─â ┼či entuziasmul popular se dezl─ân┼úuie cu o for┼ú─â greu de st─âp├ónit. Evenimentul este prea m─âre┼ú pentru ca oamenii s─â se poat─â re┼úine.. Dar ├«n tribune ┼či balcoane nu se g─âseau parlamentari, ci public, care trebuia s─â asiste pasiv ┼či civilizat la dezbaterile corpului legislativ, respect├ónd rigurozitatea parlamentar─â. Rolurile s-au inversat. ├Än locul deputa┼úilor care trebuie s─â fi fost ├«n num─âr minim, cei din Bucure┼čti ┼či jude┼úele limitrofe, c├ó┼úi vor fi putut fi mobiliza┼úi, unii dintre ei asist├ónd consterna┼úi la acest spectacol degradant, s-a pronun┼úat asupra formei de guvern─âm├ónt o gloat─â de activi┼čti de partid, dezl─ân┼úui┼úi ┼či greu de st─âp├ónit, ┼či nu prin vot, ci prin manifest─âri de autentic primitivism.

CAPITOLUL VI ÔÇô GUVERNUL PETRU GROZA, O BAND─é DE FALSIFICATORI. ├Än diminea┼úa zilei loviturii de stat a ap─ârut Monitorul Oficial nr. 300 din 30 decembrie 1947, care nu cuprindea nici o lege ┼či nici un decret, ci numai decizii ┼či dispozi┼úii ministeriale. Cu o zi ├«nainte, ap─âruse Monitorul Oficial nr. 299 din 29 decembrie 1947, care ├«n afara decretelor regale falsificate de Bodn─âra┼č pentru decapitarea armatei, nu cuprindea alte legi sau decrete. Dar ├«n colec┼úiei exist─â un Monitor Oficial nr. 299 bis, cu aceea┼či dat─â, 29 decembrie 1947. Luni, 29 decembrie 1947 nu se ├«nt├ómplase nimic deosebit, ziua se scursese ├«n cea mai deplin─â acalmie. Nimic nu justifica publicarea unui supliment la Monitorul Oficial curent. ├Än schimb avea un volum enorm, 80 de pagini, 19 legi promulgate de rege ┼či 65 de decrete regale. Era un record absolut. ├Än toat─â istoria constitu┼úional─â a Rom├óniei nu ap─âruser─â ├«ntr-un singur Monitor Oficial at├ótea legi ┼či decrete regale. 18 legi ┼či 50 de decrete regale au fost emise chiar ├«n ziua public─ârii ├«n Monitorul Oficial. Normal era s─â fie publicate ├«n num─ârul curent 300/30 decembrie 1947, ap─ârut a doua zi, care de altfel avea spa┼úiu suficient.

Apoi, aceste 68 de acte oficiale emise pe 29 decembrie 1947 ap─âreau semnate de Regele Mihai I ┼či contrasemnate de urm─âtorii mini┼čtri Lucre┼úiu P─âtr─â┼čcanu (toate promulg─ârile de legi !!!), Vasile Luca, Traian S─âvulescu, Tudor Ionescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej, ┼×tefan Voitec, N. Profiri, Teohari Georgescu, Stanciu Stoian, Ion Pas, Teodor Iord─âchescu ┼či Romulus Z─âroni, ├«n total 12 mini┼čtri. Se presupune c─â to┼úi au fost primi┼úi de rege ├«n audien┼ú─â ! Aceast─â opera┼úiune ar fi durat foarte mult, iar tip─ârirea ┼či mai mult. Deoarece imprimarea s-ar fi f─âcut p├ón─â noaptea t├órziu, se pune ├«ntrebarea de ce s-a complicat guvernul ca ├«n aceea┼či sear─â s─â dea la tipar dou─â Monitoare Oficiale, nr. 299 bis/29 decembrie ┼či nr. 300/30 decembrie 1947, de vreme ce am├óndou─â ar fi urmat concomitent a doua zi, pe 30 decembrie 1947, c├ónd ar fi fost foarte simplu s─â apar─â unul singur ? Toate decretele regale au men┼úiunea Dat la Bucure┼čti, 29 decembrie 1947. De fapt, regele era la Sinaia. ├Än seara zilei de 29 decembrie, Petru Groza a telefonat la Sinaia mare┼čalului Palatului, Dimitrie Negel, pentru a solicita regelui Mihai I s─â vin─â la Bucure┼čti a doua zi, adic─â pe 30 decembrie 1947, pentru a discuta o chestiune de familie.

├Äntoarcerea regelui ├«n ┼úar─â i-a obligat pe membrii guvernului Groza nu numai s─â abandoneze planul comod de instaurare a republicii populare, dar ┼či s─â caute o rezolvare la fel de urgent─â unei probleme legislative pe care o sc─âpaser─â din vedere. ├Än timpul absen┼úei regelui, lunile noiembrie ┼či decembrie 1947, Adunarea Deputa┼úilor a adoptat mai multe legi, iar guvernul a luat unele m─âsuri, ├«n baza abilit─ârii pe care i-o d─âduse suveranul, ├«nainte de plecare, ÔÇťsub rezerva sanc┼úiunii Noastre ulterioare ÔÇŁ Nici unele nu primise sanc┼úiunea regal─â la data abdic─ârii regelui. Proclamarea RPR surprinsese pe membrii guvernului cu toate actele ├«n sertarele birourilor. Regele abdicase, iar Constitu┼úia din 1 iulie 1866, revizuit─â la 29 martie 1929 fusese abrogat─â. Absen┼úa juristului Lucre┼úiu P─âtr─â┼čcanu ┼či-a spus cuv├óntul.

Decretul 3 din 8 ianuarie 1948 enumer─â atribu┼úiile Prezidiumului RPR, dar la data de 30 decembrie nu exista nici un text legal ├«n vigoare care s─â prevad─â cine promulga legile. Nu s-a dorit o sesiune extraordinar─â, complica┼úie juridic─â ┼či recunoa┼čtere a gre┼čelii.. ┼×i atunci , pe 5 ianuarie 1948 a fost tip─ârit un Monitor special care purta data de 29 decembrie ┼či care a fost numerotat ├«ntr-un mod special, adic─â toate paginile aveau un num─âr de genul 11.372/x. ┼×i la num─âr─âtoarea legilor au ap─ârut bis-uri pentru a respecta aparen┼úa cronologic─â.

Capitolul VII ÔÇô┬á TOTU┼×I, CE ASCUNDEAU ARHIVELE SECRETE ?

Arhivele statului ├«n documente, 1994 Plan de m─âsuri adoptat de Comitetul central al PCR privind ├«nl─âturarea monarhiei ┼či proclamarea republicii┬á┬á Ini┼úia era desemnat Dej ca pre┼čedinte al Consiliului de mini┼čtri, dat total nepreg─âtit ├«n rela┼úiile de protocol, jucase un rol secundar ├«n timpul audien┼úei la rege. Comuni┼čtii ┼či-au dat seama c─â mai aveau nevoie de acest politician versat ┼či lipsit de scrupule, am├ón├ónd aceast─â mi┼čcare pentru mai t├órziu ÔÇô 2 iunie 1952.┬á Deci nu a fost voin┼úa poporului rom├ón, ci un complot al Uniunii Sovietice ┼či executat de partid. A fost ├«ndeplinirea angajamentului┬á luat de Gheorghe Gheorghiu Dej la consf─âtuirea de ├«nfiin┼úare a Kominformului.

Stenograma ┼čedin┼úei Consiliului de Mini┼čtri privind abdicarea regelui Mihai I ┼či proclamarea RPR. 40 de minute (15.30-16.10) Lipseau 11 mini┼čtri, printre care P─âtr─â┼čcanu.. Care nu a participat nici la ┼×edin┼úa solemn─â a Parlamentului.

├ÄNCHEIERE Mesajul de Anul Nou 1948 al lui Petru Groza. Muncitorii cu bra┼úele ┼či cu mintea, de la ora┼če ┼či de la sate au primit cu un sentiment de profund─â bucurie libertatea ce ┼či-au c├ó┼čtigat-o, de a-┼či putea ├«nf─âptui forma de Stat care s─â corespund─â n─âzuin┼úelor lor pe drumul progresului social ┼či al asigur─ârii independen┼úei ┼či suveranit─â┼úii na┼úionale. Ei s-au ┼či folosit din prima zi de dreptul cucerit, vot├ónd prin reprezentan┼úii lor ├«n Parlament legea istoric─â actul de na┼čtere al RPR. Este un fals ordinar, deci Republica nu are act de na┼čtere.

Oric├ót de incredibil ┼či de neverosimil ni s-ar p─ârea c─â soarta poporului rom├ón ├«ntr-un moment crucial al istoriei sale a fost hot─âr├ót─â prin ac┼úiunile infrac┼úionale ale propriilor conduc─âtori, care s-au comportat ├«n acele ├«mprejur─âri dramatice, ca ni┼čte adev─âra┼úi infractori, suntem nevoi┼úi totu┼či s─â recunoa┼čtem ALTFEL NU S-AR FI PUTUT !


https://arheo7tv.wordpress.com/2016/10/30/1958-320-5-11-ianuarie-1958/

ÔÇ×La orele 5 s-aÔÇŽ dus dracului P. GrozaÔÇŁ Aceast─â ├«nsemnare a fost f─âcut─â cu creionul de c─âtre proprietarul acestui ziar ├«n dup─â amiaza zilei de 7 ianuarie 1958. Interesant e c─â a fost ├«ngropat ├«ntr-o zi de vineri (10 ianuarie 1958), ╚Öi mai ales c─â serviciul funerar a fost singura slujb─â religioas─â transmis─â ├«n direct, timp de 2 ore la Radioul na╚Ťional ├«n timpul regimului comunist. Iat─â ce ne spune dl. Dan Ciachir: ÔÇ× ├Än decurs de 41 de ani de regim comunist, o singura slujba religioasa a fost transmisa ÔÇô si ├«nc─â ÔÇ×liveÔÇŁ ÔÇô la postul na╚Ťional de Radio (televiziunea era ├«n faza de experiment): slujba ├«nmorm├ónt─ârii lui Petru Groza, care a durat peste dou─â ore. Pornit din curtea fostului palat regal, unde fusese depus trupul defunctului, cu Patriarhul Justinian ├«n frunte, cu un sobor numeros de preo╚Ťi si diaconi, cortegiul funerar a str─âb─âtut astfel Bucure╚Ötiul p├ón─â la Cimitirul Ghencea, in procesiune afl├óndu-se Gheorghiu-Dej si ceilal╚Ťi lideri comuni╚Öti. De╚Öi copil, am r─âmas surprins s─â aud in acea zi de ├«nceput de ianuarie 1958, in difuzorul radioului, glasuri de preo╚Ťi, c├ónt─âri biserice╚Öti ╚Öi rug─âciuni. Spre sf├ór╚Öitul pogrebaniei transmise la radio se auzea in difuzor zgomotul baterii cuielor in sicriu. Misiunile diplomatice erau ╚Öi ele surprinse de acest eveniment, inedit nu numai in Romania comunizat─â, ci ╚Öi ├«n restul ╚Ť─ârilor satelite ale Moscovei. Cu at├ót mai mult cu c├ót, formal, Dr. Petru Groza era ╚Öeful statului. El primea scrisorile de acreditare ale ╚Öefilor de ambasade si lega╚Ťii acredita╚Ťi la Bucure╚Öti. De aceea s-au ╚Öi c─âutat tot felul de explica╚Ťii ├«nmorm├ónt─ârii biserice╚Öti ╚Öi dup─â datina (se ├«mp─âr╚Ťiser─â batiste, colaci ╚Öi coliv─â la opririle rituale) a lui Groza.
Omul pe care Stalin ├«l considera ÔÇ×cel mai simpatic burghez din EuropaÔÇŁ, de╚Öi ÔÇ×tovar─â╚Ö de drumÔÇŁ al comuni╚Ötilor, nu se ├«nscrisese pana la moarte in partidul lor. Pre╚Öedinte al Consiliului de Mini╚Ötri, ├«ntre anii 1945-1952, Groza a fost singurul premier din tarile comunizate aflat, cel pu╚Ťin dup─â 1948, in aceasta situa╚Ťie. Era ├«ns─â membru in Adunarea Eparhiala a Mitropoliei Sibiului (din 1911 p├ón─â la moarte, necontenit) ╚Öi, implicit, ├«n Adunarea Na╚Ťional─â Bisericeasc─â. ├Ä╚Öi m─ârturisise f─âr─â ezitare credin╚Ťa in Dumnezeu si apartenen╚Ťa la Biserica Ortodox─â. ÔÇ×Am c─âzut mai susÔÇŁ, a spus cuiva in 1952, c├ónd func╚Ťia de premier a fost preluata de Gheorghiu-Dej, iar el a devenit pre╚Öedintele Prezidiului Permanent al Marii Adun─âri Na╚Ťionale; ╚Öef al statului. Desigur, un ╚Öef cu puteri ╚Öi influen╚Ť─â simbolice. Ceea ce l-a deosebit de ceilal╚Ťi ÔÇ×tovar─â╚Öi de drumÔÇŁ ai comuni╚Ötilor, dar ╚Öi de oameni politici necomuni╚Öti, a fost credin╚Ťa ├«n Dumnezeu ╚Öi ipostaza neab─âtut─â de cre╚Ötin ├«mbisericit. Pe c├ót i-a stat in putere, a sprijinit Biserica. ├Äntors de la ├«nmorm├óntarea lui Petru Groza, la care slujise, Patriarhul Justinian i-a m─ârturisit unui apropiat al sau: ÔÇ×De-acum o sa fie mult mai greu pentru Biseric─âÔÇŁ. Si nu s-a ├«n╚Öelat.ÔÇŁ Articolul complet la adresa http://www.ziua.ro/display.php?data=2006-04-21&id=198296

├Än ziua urm─âtoare mor╚Ťii lui Petru Groza, miercuri,┬á8 ianuarie 1958,┬áRadio Rom├ónia programase pe canalul 1, la ora 11.03 piesa de teatru ÔÇ×Omul care a v─âzut moarteaÔÇŁ de Victor Eftimiu. Sunt sigur c─â a fost reprogramat─â !

Nu se pomenește nimic despre televiziune în acest număr !
Revista ÔÇ×Programul de RadioÔÇŁ a fost scanat─â de dl. Betino311958-01-07-marti-001958-01-05-coperta-1

Semne bune anul are !

Posted: 01/01/2016 in Evenimente, Revelion

Am p─â╚Öit ├«ntr-un an nou , a╚Öa c─â se cuvine s─â v─â adresez tradi╚Ťionalul ÔÇ×LA MUL╚ÜI ANI ! ÔÇŁ

2016.gif

Nu sunt adeptul discursurilor lungi, a promisiunilor, a╚Öa c─â fac apel la devizele mele : ÔÇ×R─âbdare ╚Öi ├«ncredere ! ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×Fapte, nu vorbe! ÔÇŁ. Am o senza╚Ťie de de╚Öert─âciune, ajung├ónd la ╚Ťelul propus odat─â cu lansarea blogului, acela de a posta toate programele tip─ârite ale Radio-Televiziunii Rom├óne, mai precis duminic─â, 3 ianuarie 2016 va fi ultimul ÔÇ×Tele-RadioÔÇ×, num─ârul ÔÇ×S.F.ÔÇŁ de dup─â Revolu╚Ťie, din care nu s-a mai difuzat nici un minut din ce era planificat. Presim╚Ťirea pe care o am ├«nc─â din 2015 (am anun╚Ťat de atunci), este c─â finalizarea post─ârilor va coincide cu o mare┬ácump─ân─â , nu pot preciza nivelul sau amploarea. Sper s─â m─â ├«n╚Öel.

Chiar dac─â aproape am epuizat materialele pe care mi le-am propus s─â le ofer, deja m─â g├óndesc la alte proiecte, doar ca nu sistez post─ârile. Chiar dac─â am obosit ╚Öi fiecare postare m─â consum─â emo╚Ťional, nimic nu se compar─â cu senza╚Ťia pe care o am v─âz├ónd audien╚Ťele (mici, dar constante ╚Öi ÔÇ×cosmopoliteÔÇŁ). Plus principiul cre╚Ötinesc ÔÇ×D─âruind, vei dob├óndiÔÇŁ. ├Ämi cer scuze pentru ├«nt├órzierea mare cu care am r─âspuns ├«n ultimul timp la mesajele primite,┬á c├ónd va veni timpul, la un moment-dat o s─â apar─â ╚Öi r─âspunsul. Toate la timpul lor┬á!┬á Mi-am adus aminte de revistele ╚Öi bro╚Öurile ÔÇ×Radio-Tele-╚ścoal─âÔÇŁ ╚Öi multe alte ziare ╚Öi reviste din secolul trecut. Sincer, nici eu nu ╚Ötiu bine cu ce voi continua, ╚Öi cred c─â are ╚Öi aceast─â necunoscut─â farmecul ei, at├ót pentru mine, c├ót ╚Öi pentru dumneavoastr─â, care v─â bucura╚Ťi de materiale postate aproape simultan cu mine, eu preg─âtind materialele seara t├órziu ╚Öi post├óndu-le imediat ce le-am prelucrat. Am senza╚Ťia c─â sunt Mo╚Ö Cr─âciun care se furi╚Öeaz─â seara t├órziu, pe la ora 22 ╚Öi las─â cadourile sub brad.

Anul acesta a ├«nceput cu o zi superb─â, ├«nsorit─â ╚Öi pl─âcut─â, cum numai ├«n copil─ârie aveam parte. Am luat-o ca pe un cadou de ziua mea din partea Celui de sus . Astfel m-am ├«ncredin╚Ťat c─â ÔÇ×Semne bune anul areÔÇŽÔÇŁ


https://arheo5tv.wordpress.com/2015/10/18/1989-37-10-16-septembrie-1989/

Vineri 15 septembrie 1989 a fost prima mea zi de liceu. Pe l├óng─â stresul unei schimb─âri majore a vie╚Ťii cotidiene, se adaug─â ╚Öi absen╚Ťa televiziunii. P├ón─â la vacan╚Ťa de iarn─â, singurul contact cu televizorul va fi o dat─â la 2 s─âpt─âm├óni pentru s├ómb─ât─â seara ╚Öi duminic─â diminea╚Ťa. Ultima inaugurare a unui an ╚Öcolar de c─âtre pre╚Öedintele Ceau╚Öescu ├«n cadrul unui ritual devenit tradi╚Ťional ├«n anii 80 s-a petrecut la Ia╚Öi.┬á Voi face un rezumat, pentru c─â am fost, oarecum, pe aproape de aceast─â poveste.

Vizita cuplului preziden╚Ťial a ├«nceput miercuri, 13 septembrie 1989 c├ónd cei doi au sosit la Aeroportul din Ia╚Öi. Dup─â o scurt─â festivitate, s-a zburat cu elicopterul la Pa╚Öcani, ora╚Öul meu natal. Aici au fost ÔÇ×├«n mijlocul oamenilor munciiÔÇŁ la ├Äntreprinderea de Traductoare ( g├óndit─â de Ceau╚Öescu http://www.monitoruljuridic.ro/act/decret-nr-109-din-21-martie-1979-privind-infiintarea-intreprinderii-de-traductoare-si-regulatoare-directe-pascani-si-a-intreprinderii-de-relee-medias-emitent-27947.html , mare parte din ea a fost t─âiat─â ├«n buc─â╚Ťi ╚Öi v├óndut─â la fier vechi ├«n 2009, dup─â re╚Ťeta clasic─â post-revolu╚Ťionar─â; ce a mai r─âmas, este acum ├«n insolven╚Ť─â). Dup─â ce coloana oficial─â a str─âb─âtut tot ora╚Öul, s-a ajuns la ├Äntreprinderea Mecanic─â de Material Rulant din Pa╚Öcani. Pe vremuri,┬áUzina era un simbol al ora╚Öului, sirena anun╚Ť├ónd┬áora de intrare┬á├«n schimburi,┬á╚Öi era auzit─â┬á├«n toate satele din preajm─â. A fost la un pas de faliment de mai multe ori, numele s-a schimbat┬á├«n REMAR┬á, iar acum ELECTROPUTERE VFU este proprietatea celebrului Gruia Stoica,┬á├«n cadrul companiei GFR. Al treilea ╚Öi ultimul obiectiv vizitat a fost┬á├Äntreprinderea pentru industrializarea┬ásfeclei de zah─âr, din ruinele c─âreia nu a mai r─âmas acum absolut nimic, am fost ╚Öocat s─â v─âd p─âm├óntul gol !┬á┬á Au mai fost vizitate Sta╚Ťiunea de cercet─âri agricole Podu Iloaiei, CAP-ul din Movileni ╚Öi Sta╚Ťia de reproducere artificial─â a pe╚Ötelui din cadrul Sta╚Ťiunii de┬ácercetare piscicol─â Ia╚Öi.┬á┬áSeara au revenit ├«n municipiul Ia╚Öi. Foarte posibil s─â se fi transmis ceva fotbal ├«n direct miercuri la tv, dar ocupat cu rezolvarea caz─ârii la c─âmin, nu mi-a mai ars de nimic !

Joi, 14 septembrie┬á1989 periplul ie╚Öean a continuat la Institutul Politehnic, insist├óndu-se pe Facultatea de Tehnologie chimic─â (pentru tovar─â╚Öa, bine├«n╚Ťeles). A urmat ├Äntreprinderea metalurgic─â de ╚Ťevi sudate, ├Äntreprinderea ÔÇ×╚Ües─âturaÔÇŁ, Liceul industrial┬áÔÇ×VictoriaÔÇŁ ╚Öi celebrul CUG, Combinatul de utilaj greu, de care s-a ales praful ╚Öi pulberea ! Joi dup─â-amiaz─â s-a tras concluziile celor dou─â zile la Comitetul Central.

Vineri, 15 septembrie 1989 s-a organizat ├«n spa╚Ťiul din fa╚Ťa Palatului Culturii din Ia╚Öi o mare adunar─â popular─â, transmis─â ├«n direct la posturile de radio ╚Öi televiziune de la ora 10.00. Aceast─â zi va r─âm├óne ve╚Önic ├«n memoria mea ca prima zi de liceu ╚Öi ziua ├«n care a╚Ö fi putut ├«n sf├ór╚Öit s─â-l v─âd pe Ceau╚Öescu, chiar ╚Öi de la distan╚Ť─â. La prima or─â a dimine╚Ťii to╚Ťi elevii a╚Öteptau ├«n fa╚Ťa Liceului Sanitar deschiderea u╚Öilor (cred c─â aveam ╚Öi halate albe !). ├Än schimb, ni s-a spus c─â vom merge la adunarea lui Ceau╚Öescu, am fost ├«ncolona╚Ťi ╚Öi dirija╚Ťi c─âtre mai multe autobuze (cu biogaz) care ne-au dus ╚Öi ne-au l─âsat, f─âr─â nici o explica╚Ťie, pe malul Bahluiului. Din dep─ârtare se auzea de la difuzoare vocea lui Ceau╚Öescu. Am stat ceva timp aiurea, tot sper├ónd c─â vom fi lua╚Ťi de acolo ╚Öi du╚Öi la adunare sau acas─â, p├ón─â c├ónd realiz├ónd c─â am fost abandona╚Ťi, ne-am g├óndit s─â revenim la c─âmin, ├«ntreb├ónd trec─âtorii, noi fiind complet str─âini de traseu. M-am g├óndit mereu la acea zi ╚Öi am dedus c─â am fost victimele lipsei de comunicare a organizatorilor manifest─ârii, probabil am fost vreo rezerv─â. ╚śi a╚Öa am pierdut ultima ocazie de a-l vedea pe Ceau╚Öescu.┬á┬á Dup─â adunarea de la Ia╚Öi, elicopterul preziden╚Ťial a plecat ├«n jude╚Ťul Suceava, unde au fost vizitate ├Äntreprinderea minier─â Fundu Moldovei ╚Öi Expozi╚Ťia realiz─ârilor agriculturii jude╚Ťului Suceava organizat─â ├«n comuna Dumbr─âveni.

S├ómb─ât─â, 16 septembrie 1989 , de la orele 11.00 a avut loc o alt─â mare adunare popular─â ├«n municipiul Suceava, transmis─â ╚Öi ea ├«n direct. Nu am alte date, ├«n afar─â de faptul c─â vizita a continuat ├«n jude╚Ťul Boto╚Öani ╚Öi luni, 18 septembrie 1989 a avut loc o┬áa treia adunare popular─â ├«n municipiul re╚Öedin╚Ť─â de jude╚Ť. Din amintirile mele, a fost o premier─â ca pre╚Öedintele Ceau╚Öescu s─â aib─â un maraton de vizite cu 3 adun─âri ├«n 4 zile consecutive. La toate adun─ârile nu au lipsit alocu╚Ťiunile gazdelor ╚Öi desigur, cuv├óntarea secretarului general. Probabil voia s─â dea semne c─â ├«nc─â este ├«n putere ╚Öi se pare c─â voia s─â fie ├«n coasta Uniunii Sovietice, toate cele 3 jude╚Ťe fiind la grani╚Ťa cu U.R.S.S.-ul.

Sper c─â nu v-a plictisit mica lec╚Ťie de istorie, dar fiind ultima de amploare, a meritat s─â pierd o zi cu prelucrarea revistei ÔÇ×S─âpt─âm├ónaÔÇŁ ╚Öi a trei ziare integrale ÔÇ×Sc├ónteiaÔÇŁ de joi 14, vineri 15 ╚Öi s├ómb─ât─â 16 septembrie 1989. Urm─âtorul num─âr Tele-Radio (38/17-23 septembrie) nu l-am g─âsit.┬á┬á A fost o pauz─â de o s─âpt─âm├ón─â ├«n post─âri, deoarece am schimbat locul de munc─â (tot ├«n domeniu, dar alt─â specialitate). Sper s─â reiau c├ót de cur├ónd post─ârile zilnice, mai ales c─â am ceva surprize. Una din ele este c─â am mai multe reviste ÔÇ×UrzicaÔÇŁ din primul an de apari╚Ťie !

1989-09-10 Coperta 1


https://arheo2tv.wordpress.com/2015/02/23/1996-01-radio-romania-18-24-noiembrie-1996/

Primul num─âr al revistei „Radio Rom├ónia”, dup─â transformarea „Panoramicului Radio-Tv”. Sunt trei fascicole, fiecare cu 8 pagini. Din nefericire, nu g─âsesc fascicolul din mijloc, cu desf─â┼čur─âtorul programelor de radio. Radio Romania 1996-01 01


https://arheo2tv.wordpress.com/2015/02/23/1996-47-18-24-noiembrie-1996/

F─âr─â explica┼úii ├«n paginile revistelor trecute ┼či viitoare, programul tip─ârit s-a separat ├«n dou─â reviste diferite, ├«ncep├ónd cu aceast─â s─âpt─âm├ón─â. Programul original ÔÇťPanoramic Radio-TvÔÇŁ a devenit ÔÇťPanoramic Magazin Radio-TvÔÇŁ, locul programelor na┼úionale radio fiind luat de programele rom├óne┼čti de televiziune Pro TV, Antena 1, Tele 7 abc, Sigma, Amerom 38 (Prima) ┼či Tele Europa Nova. Programul de radio va fi publicat ├«ntr-o nou─â revist─â, ÔÇťRadio-Rom├óniaÔÇŁ, cu 24 de pagini, al c─ârei prim num─âr (incomplet) ├«l voi posta ├«n cur├ónd (lipse┼čte ├«ns─â programul de radio propriu-zis).

Luni, 18 noiembrie 1996, program special la TVR1 de la 7 diminea┼úa cu rezultatele par┼úiale ale alegerilor preziden┼úiale (c├ó┼čtigate de Emil Constantinescu) 1996-47 01 Coperta 1


https://arheo2tv.wordpress.com/2015/02/22/1996-46-11-17-noiembrie-1996/

De┼či era de a┼čteptat un al doilea tur de scrutin pentru duminic─â, 17 noiembrie 1996, Televiziunea Rom├ón─â nu a anun┼úat program special dedicat alegerilor parlamentare ┼či preziden┼úiale. E nostim c─â pe pagina din dreapta, Radio Rom├ónia a titrat: ÔÇťAzi alegem pre┼čedintele Rom├óniei!ÔÇŁ. Programul TV ├«l g─âsi┼úi notat de mine pe o pagin─â de caiet.

Num─ârul 46/1996 este ultimul cu frontispiciul ÔÇťPANORAMIC RADIO-TVÔÇŁ. Vom vedea m├óine num─ârul 47/1996 al revistei ÔÇťPANORAMIC MAGAZIN RADIO-TVÔÇŁ, cu programele principalelor televiziuni prin cablu, dar f─âr─â canalele na┼úionale Radio Rom├ónia. 1996-46 01 Coperta 1


https://arheo2tv.wordpress.com/2014/12/21/1968-lumea-nr-3522-august-1968/

La momentul tip─âririi acestui num─âr Cehoslovacia era invadat─â de trupele Uniunii Sovietice, RDG, Polonei, Ungariei ┼či Bulgariei. Spre cinstea ei, Rom├ónia a avut un comportament demn ┼či curajos, unul din rarele momente de geniu ale poporului rom├ón din secolul XX !Lumea 1968-35 00a


https://arheo2tv.wordpress.com/2014/12/21/1968-lumea-nr-3629-august-1968/

Informaţii la cald despre Invazia din Cehoslovacia !Lumea 1968-36 00a

 


Mar┼úi 23 august 1983 a fost prima transmisiune color a Televiziunii Rom├óne. Au fost c├óteva zile cu probe (eu ┼úin minte dou─â dup─â-amieze, orele 12-15) c├ónd se transmiteau ├«n bucl─â imagini statice cu mira de reglaj, harta Rom├óniei cu raze pe fundalul c─âreia se transmitea imnul, peisaje ┼či flori (nu sunt sigur dac─â audio era programul de radio, muzic─â sau blanc) . Nu a fost anun┼úat nimic ├«n pres─â , ├«n avans, ci doar ├«n ziua de 23 August au ap─ârut ├«n paranteze cuvinte „color” sau „par┼úial color” ├«n programul tv. Ave┼úi un exemplu ├«n Rom├ónia liber─â din acea zi, cu poze la final. Am ┼či o Sc├ónteia, dar nu o g─âsesc acum. Oricum, fa┼ú─â de programul ini┼úial au ap─ârut unele mici diferen┼úe (transmisiunea demonstra┼úiei- defilare a fost decalat─â cu 30 de minute, de la 8.00 la 8.30). Acest num─âr Tele-Radio combate zvonul c─â Ceau┼če┼čtii nu┬á au ┼čtiut de transmisiunea color, deoarece ziarul a fost tip─ârit cu o s─âpt─âm├ón─â ├«nainte de 23 August, ┼či con┼úinea o caset─â cu simbolurile color/par┼úial color, inclusiv emisiunile transmise color. Au ┼čtiut deci ! ┼×i o aranjare special─â a zilelor , grupate mai ├«nt├ói cu programul Tv, apoi cu programul Radio, pentru ca zilele de 23 ┼či 24 August s─â fie pe pagini ce permiteau culorile ro┼ču ┼či albastru, cu aspect omagial. http://ro1975.wordpress.com/2014/10/26/1983-34-21-27-august-1983-color/


La 28 martie 1974 Nicolae Ceau┼čescu devenea primul pre┼čedinte al Rom├óniei. http://ro1975.wordpress.com/2014/10/21/1974-flacara-nr-14-982-30-martie-1974/